Trecerea teutonilor prin ţările româneşti
duminică, martie 23, 2025 18:20
În anul 1211, regele Andrei al II-lea al Ungariei îi cheamă pe cavalerii teutoni din Ţara Sfântă să apere Ţara Bârsei de năvălirile cumanilor şi pecenegilor. Regele le oferă întregul ţinut al Bârsei, numit Terram Borza în Diploma Andreană.
Teutonii stăpânesc secretele cetăţilor de apărare bine fortificate. S-au constituit ca ordin militar călugăresc încă din 1179, în timpul cele de-a doua Cruciade, în care s-au înrolat voluntari, din rândul zidarilor şi pietrarilor germani, pentru a elibera Ierusalimul de sub dominaţia arabilor.
În ţara Bârsei construiesc şapte cetăţi, printre care castelul Bran, Feldioara şi cetatea de pe Tâmpa. Încep ridicarea cetăţii Prejmer, numită în documente Tertillou, dar nu reuşesc să ridice decât biserica fortificată, în formă de cruce grecească, asemănătoare cu cele din ţinutul Alepului din Siria.
Cum se supun direct regelui, teutonii încearcă să obţină şi autonomie ecleziastică, fapt care atrage antipatia regalităţii ungare, care îi izgoneşte definitiv din Transilvania, în 1225.
Alungarea tetonilor a slăbit apărarea Ţării Bârsei, distrusă de invazia mongolă din 1241.
În drumul lor spre nord, spre Marca Teutonă, trec prin Maramureş, unde se pare că au întemeiat cetăţile Vişc, Hust, Nealabul şi Bărănică.
Îşi mută reşedinţa la sud de Danzig, într-un castel fortificat, botezat Marienburg, în amintirea Feldioarei, care purta această denumire germană.
În 1410 şi 1422 vor fi bătuţi de poloni, ajutaţi de moldovenii lui Alexandru cel Bun, în luptele de la Grünwald şi Marienburg.
În letopiseţul lui Grigore Ureche sunt crizaci.
În ordinul teutonilor se intra printr-un ritual secret de iniţiere, ce cuprindea o serie de elemente precreştine.
De la teutoni s-a păstrat crucea cu patru braţe egale şi rotunjite la capete, adoptată de masonerie. („Academia Caţavencu”, nr. 695/2005)
Citeşte şi articolele:
