Biserica Ortodoxă Română (BOR), o anexă a Securităţii comuniste, înainte de 1989

sâmbătă, august 4, 2018 14:56

Nicolae CorneanuJudecata de Apoi, faza pe religii

La moartea lui Richelieu (cardinal francez), Urban al VIII-lea (papă catolic) ar fi zis: “Dacă există Dumnezeu, acest om va putrezi în adâncurile iadului. Dacă cumva nu există, înseamnă că acest om a avut o frumoasă carieră!”.

Nu trebuie să fii neapărat papă ca să-ţi dai seama de câtă gravitate se ascunde în dosul protestului BOR referitor dosarele clerului de la Securitate. Las la o parte faptul că, nedoconspirându-i pe preoţii turnători, îi aşezi într-o lumină proastă, confuză, pe cei care au rezistat presiunilor şi şi-au făcut datoria cinstit, neamestecând cele sfinte cu cele gradate.

Dacă se va scrie o istorie onestă a ortodoxismului românesc, sunt convins că se vor găsi numeroase exemple luminoase, de preoţi devotaţi, rezistând în marginea eroismului. De asemenea, nu cred că Biserica Ortodoxă îşi va ştirbi credibilitatea prin darea pe faţă a neghinei, exemplu clar în acest sens fiind Mitropolitul Corneanu, una dintre cele mai credibile feţe bisericeşti, mărturisitor al păcatului colaborării cu Securitatea.

Trec şi peste ideea că, în vizunea unor intervenţii ale ierarhilor ortodocşi, ar trebui ca numai preoţii ortodocşi să fie scutiţi de “ruşinea dosarului”, lăsându-i în bătaia oprobriului public pe catolici, greco-catolici, neoprotestanţi sau pe slujitorii islamici.

Nu pun la socoteală nici fariseismul unor communicate ale BOR care vorbeau despre inviolabilitatea tainei spovedaniei, ca şi când preoţii care au turnat la Securitate ce fac păcătoşii din parohie ar fi fost tocmai ultimii pătrători ai acestei taine.

Despre toate cele de mai sus s-a vorbit şi s-a scris. Voi arunca anatema accentului, însă, asupra unui precedent periculos: dacă preoţii ortodocşi vor fi exceptaţi de la publicarea dosarelor de turnători la Securitate, adică vor fi scoşi de sub incidenţa unei legi, nu ar mai mira pe nimeni ca, într-o bună zi, dat fiind faptul că sunt obligaţi de profesie să petreacă la nunţi, botezuri, înmormântări, preoţii să nu mai fie puşi să sufle în fiolele agentului de circulaţie. Chemaţi la enoriaşi în grabă mare, preoţii nu vor mai trebui să acorde prioritate pe drumurile publice. Vor fi exceptaţi de la Codul Rutier, apoi, încet-încet, cu o campanie de presă bine instrumentată, de la cel Civil şi, de ce nu, de la Codul Penal. Iar această concesie percepută drept creştinească s-ar putea să ne aducă în situaţia de a constata că, în lipsa unei Judecăţi de Acum, popii turnători la Securitatea comunistă au avut o frumoasă carieră. (“Academia Caţavencu”, nr. 502/2001)

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

Adauga un comentariu