Ce căuta neamţu-n Moldova

miercuri, septembrie 19, 2018 15:21
Posted in category Istorie

Epoca fanariotaSă nu uităm însă Moldova. Căci pe la 1774, anul păcii de la Kaciuk –Kainargi şi cel al urcării pe tronul din Iaşi a lui Grigore al III-lea Ghica, Moldova intră în cea mai fertilă perioadă a dezvoltării sale. Pierderea Bucovinei de nord în favoarea Austriei – altminteri act samavolnic, înscris pe linia tradiţională a tupeului prusac – este evenimentul principal, civilizator, care aduce pe moldovenii de atunci în situaţia privilegiată de a fi invidiaţi de contemporanii sudici, iar pe moldovenii de azi în situaţia de a fi nostalgici.

Împărăteasa Maria Tereza însăşi e oarecum jenată de abuzul teritorial comis, ea declarând că, în plan etic, urmaşii lui Ştefan sunt clar nedreptăţiţi. Aşa şi era, anumiţi dregători ai Moldovei primind şpăgi de consimţire ceva mai mari decât alţii. Tehnica bacşişului, deloc nemţească, der eficient aplicată de noii stăpâni, îi face pe turci – adevăraţii proprietari ai drepturilor de exploatare – să regrete know-how-ul irosit de secole pe atâtea generaţii de răzeşi. În faţa formulei infailibile a şpăgii cad, rând pe rând, toate zidurile rezistenţei funciare şi supuşii kaiseriţei iau în stăpânire tot teritoriul de la răsărit de Cindreni, Stulpicani, Capu Codrului, Suceava, Siret, Cernăuţi şi Cernauca, adică cele mai mănoase plaiuri ale Moldovei, cu zimbri cu tot. Grigore al III-lea Ghica se lasă şi el dus de valul arginţilor şi, proporţional cu cota sa de peşcheş, abandonează austriecilor un total de 10.441 kilometri pătraţi de Bucovină.

Partea nesperat de plăcută a acestui abandon silit este că frumoasele obcine n-au fost lepădate orişicui, ci prin acel noroc rar care binecuvintează când şi când popoarele lăsate de destin în truda istorică a leneviei, prea-odihnita Bucovină a încăput, pentru întâiaşi oară în viaţa ei, pe mâna serioasă a unor nemţi. (“Academia Caţavencu”, nr. 535/2002)

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

Adauga un comentariu