Depăşire de Kaplan

miercuri, ianuarie 9, 2019 16:26
Posted in category Literatura

Robert D. Kaplan, La răsărit, spre TartariaRobert D. Kaplan, La răsărit, spre Tartaria

Robert D. Kaplan e un american care şi-a făcut o meserie din a călători. E un fel de Spătarul Milescu de dincolo de Ocean. N-a ajuns până în China, dar “a făcut” Balcanii, Orientul Mijlociu şi Caucazul.

România nu e chiar o ţară balcanică, dar cum toată lumea zice că e, mister Kaplan n-a ocolit-o. Mai fusese pe la noi la sfârşitul anilor 1980, aşa că putea să-şi compare vechile impresii (cele de dinainte de 1989 – n.m.) cu cele noi (cele de după 1989 – n.m.).

Constată fără prea multă bătaie de cap că între Ungaria şi România diferenţele sunt imense. Ştie şi de ce: “comunismul cu gulaş” al lui Kadar (fost şef a comuniştilor maghiari, în anii 1980, care mergea la cumpărături neînsoţit de vreo gardă de corp şi la moartea căruia, în anii 1990, au venit să-i aducă un ultim omagiu un milion de unguri; este comunistul care a organizat alegeri libere în Ungaria comunistă, câştigate de forţele de dreapta, şi care a asigurat trecerea fără violenţă de la comunism la democraţie în Ungaria – n.m.) provocase mult mai puţine adune Ungariei decât provocaseră dictatorii de tip oriental Gheorghiu-Dej şi Ceauşescu României.

Pe de altă parte, numai companiile americane investiseră în Ungaria de douăzeci şi patru de ori mai mult, în 1997, decât în România. Trecerea graniţei dintre cele două ţări schimbă peisajul: “Apărură tot mai multe cocioabe şi gunoaie, iar pe lângă acestea, fabrici părăsite înconjurate de ziduri de beton şi garduri de sârmă ghimpată ruginită.”

Ajuns în România, se opreşte la Cluj, Braşov şi Bucureşti, unde se întâlneşte şi discută cu mai mulţi intelectuali, câţiva ofiţeru superiori şi cu “primarul scrântit al Clujului” (este vorba de Funar, un fost primar al Clujului – n.m.).

Capitolele referitoare la România ale cărţii (cartea amintită la început – n.m.) sunt intitulate sugestiv: “Marea prăpastie”, “O Europă a Lumii a Treia”, “Realiştii Balcanilor” şi “Statul pivot”. (Ştefan Agopian, “Academia Caţavencu”, nr. 570/2002)

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

Adauga un comentariu