A șaptea dimensiune

Imediat după evenimentele din decembrie 1989, s-au găsit nişte gunoaie morale care l-au luat în braţe pe KGB-istul criminal Ion Iliescu şi l-au tot ţinut acolo până când România a fost devastată total de către mafioţii roşii. Unul dintre aceşti pupincurişti ai (semi)ţiganului criminal Ion Iliescu a fost şi Eugen Simion, ajuns la un moment dat preşedinte al Academiei Române. Iată, mai jos, un material din anul 2000, în care este amintit Eugen Simion şi din care aflăm informaţii inedite despre o serie de personaje ale literaturii române.

Anul trecut (1999 – n.m.), pe vremea aceasta (era luna septembrie – n.m.), izbucnise un scandal cât Casa Poporului în legătură cu manualele alternative pentru clasa a IX-a. Naţionaliştii de toate culorile au făcut spume la gură tot combătând la ele. Mult mai calm, preşedintele Academiei (la acea dată – n.m.), dl. Eugen Simion, nu s-a declarat hotărât împotriva acestor manuale, dar nu vedea cu ochi buni schimbările de optică în legătură cu valorile naţionale.De ce ar fi trebuit – în viziunea lui Eugen Simion – să ştie un elev că Mihai Viteazu era mai curând un condotier decât un domnitor însufleţit de mari idei naţionale?

A trecut anul, spiritele s-au mai calmat şi iată că au apărut şi manualele alternative pentru clasa a X-a. Unul dintre ele, cel de Limba şi literatura română (manual pentru clasa a X-a, autori: Florina Rogalski, Diana Hărtescu, editura Corint), este coordonat chiar de dl. Simion. Este aşa cum ar trebui să fie orice manual gândit de un academician: academic, adică foarte corect, dar lipsit de orice strălucire. Dar marea lui vină este alta: atenuarea prin omisiune a literaturii române, dar mai ales a vieţii scriitorilor români.

Poate că un adolescent de de 17 ani n-are nevoie să ştie că Eminescu a înnebunit din cauza unui sifilis, dar nu vedem de ce n-ar afla că Slavici a făcut puşcărie după primul război mondial, acuzat de colaboraţionism cu ocupantul german.

N-o fi important că I.L. Caragiale s-a culcat cu iubita lui Eminescu, Veronica Micle, dar să nu pomeneşti nimic despre mişcarea legionară când vorbeşti de Mircea Eliade e grav.

Dar şi mai grav este să scrii: “Între anii 1947 şi 1958 (când a fost victima unei erori judiciare…)” (s.n.). Este vorba despre Vasile Voiculescu care a intrat în puşcărie nu din cauza unei erori judiciare, ci din cauza sistemului dictatorial comunist care a trimis în puşcării zeci de mii de intelectuali. Să legitimezi dictatura comunistă printr-o formulare juridică abilă e un act incalificabil.

Un asemenea manual e bun pentru nepoţii foştilor securişti şi demnitari comunişti, pentru ca ei să nu afle că tot ce au făcut bunicii lor a fost o crimă. Pentru restul copiilor recomandăm alt manual. (“Academia Caţavencu”, nr. 459/2000)

Citeste si articolele:

• Din nou despre moartea lui Marin Preda
• Cine este Ion Cristoiu, activistul comunist care ne da azi lectii de democratie
• Aurel Baranga, unul dintre pupincuriștii oficiali ai dictaturii comuniste
• Cum s-a metamorfozat Adrian Păunescu în porc bolșevic
• Horia Lovinescu, un pupincurist al bolșevicilor rusofoni