A șaptea dimensiune

Cum i-a naţionalizat PSD-istul Muşetescu pe americani în folosul ruşilor, dar pe banii noştri

Dasvidania sau good-bye?

În iunie 2000, muncitorilor de la Combinatul Siderurgic Reşiţa li s-a oferit o şansă: şansa de a învăţa, de la americani, limba engleză pentru afaceri, dar bieţii monogloţi nu au făcut altceva decât să repete la nesfârşit limba română pentru a face greve. În aprilie 2004, printr-o ordonanţă de urgenţă a regimului PSD, reşiţenilor le-a fost băgată de gât binecunoscuta limbă rusă, al cărei proprietar era holdingul TMK, cu sediul la Moscova. Preţul tranzacţiei: 1 euro. E prea puţin? Nu, căci, probabil, atât valorează România în ochii ruşilor. Dasvidania America, welcome Rusia!

Cu naşul naţional la psihiatru internaţional

Naşul este, în acest caz, statul român, iar psihiatrul – Curtea de Arbitraj Internaţional de pe lângă Banca Mondială. În perioada 4 – 9 octombrie 2004, la Washington au avut loc audieri în cazul procesului intentat statului român de către Noble Ventures (firma americană alungată de regimul PSD pentru a face loc ruşilor – n.m.).

Fiecare dintre părţi a venit la Washington cu câte o armată de avocaţi şi martori. PSD-istul Muşetescu a venit, în calitate de martor, cu amanta, mai exact, cu consiliera personală, poate prea personală, pe nume Ioana Pantazescu. Cei trei arbitri internaţionali (un englez, un francez şi un neamţ – nu, nu e niciun banc!) au ascultat cu atenţie declaraţiile celor două tabere.

Partea română a trebuit să explice pe ce s-a bazat atunci când, în 2001, a (re)naţionalizat penal şi anticonstituţional pur şi simplu un combinat cu proprietar american, privatizat de FPS-ul lui Radu Sârbu în iunie 2000. Noble Ventures a trebuit să dea explicaţii de ce nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale şi aşa mai departe.

Reparaţiile cerute de americani se ridică la 343 de milioane de dolari (la valoarea din 2004, într-o Românie unde salariul mediu era 200 de dolari – n.m.), ceea ce nu e de colo nici măcar pentru un stat corupt, aşa cum este cel condus de şefii PSD-istului Muşetescu.

Sentinţa se va da în februarie 2005 (materialul de faţă apărea în octombrie 2004 – n.m.) şi, mai mult ca sigur, statul român va fi condamnat. O singură necunoscută mai rămâne în această ecuaţie a privatizării naţionalizate: suma pe care statul (adică noi toţi – n.m.) o va plăti. Specialiştii spun că este foarte probabil ca aceasta să se cifreze undeva între 50 şi 100 de milioane de euro.

Un tratat bilateral tratat unilateral

Adrian Năstase era ministru de Externe în 1992, când şi-a pus semnătura pe Tratatul bilateral româno-american de protejare a investiţiilor. În 2001, când era deja prim-ministru, Adrian Năstase aproape că uitase cum arată propria semnătură. De fapt, nu uitase, dar în convenea să se poarte astfel, ca şi cum ar fi uitat cum îl cheamă, cu o privatizare făcută de regimul trecut (regimul CDR – n.m.).

Cel care vânduse CS Reşiţa fusese FPS-ul lui Radu Sârbu şi pentru PSD-ul condus de Năstase ar fi fost îngrozitor ca această privatizare să fie una reuşită. În contractul dintre FPS şi Noble Ventures a existat o clauză privind reeşalonarea datoriilor Combinatului Siderurgic Reşiţa către creditori/furnizori şi americanii condiţionaseră viitoarele investiţii pe care le-ar fi făcut de acordarea acestor reeşalonări. Aceste reeşalonări nu au mai avut loc niciodată pentru americani. Mai mult decât atât, statul PSD-ist român a hotărât, în 2001, transformarea datoriilor în acţiuni, fără ca proprietarul american să aibă vreun drept de preferinţă în cumpărarea acestora.

Aşa s-a scris naţionalizarea CS Reşiţa, spre bucuria sindicaliştilor care au ieşit în stradă, strigând: „Ole, ole, americanii nu mai e!”.

PSD-istul Muşetescu, un antiamerican admis în NATO

Pe 29 iunie 2001, Ovidiu Muşetescu, şeful APAPS, s-a întâlnit cu câţiva delegaţi ai sindicatelor Vatra – CSR, Cartel Alfa şi Metarom, pentru a încerca să rezolve criza de la Reşiţa. Alături i-a stat, şi de această dată, amanta, pardon, consiliera personală, poate prea personală, Ioana Pantazescu.

Americanii de la Noble Ventures nu au fost invitaţi, în schimb, au fost drastic înfieraţi. „Atâta timp cât combinatul este condus de Michael McNutt, salariile nu vor putea fi plătite” sau „Dacă îl mai lăsăm pe acest individ să aibă acces în combinat şi să ne păcălească cu soluţiile sale revoluţionare, e posibil să nu mai găsim nimic prin combinat” sau „Trebuie să le luăm jucăria americanilor!” – toate aceste expresii au ieşit din gura PSD-istului Muşetescu precum cojile de sămânţă – sămânţă de scandal, bineînţeles.

Amanta Pantazescu nu a deschis deloc gura – poate nu era nici locul, nici momentul, aşa cum nu avea să fie nici trei ani mai târziu, la audierile din octombrie 2004, de la Washington.

De la ruşi vine Guvernul Năstase

Contractul cu Noble Ventures a fost reziliat în 2002. De atunci şi până în aprilie 2004, Guvernul PSD s-a tot gândit cum ar putea face rost de 1 euro. Problema le-a fost rezolvată de grupul moscovit TMK. Pentru acest singur euro, ruşii au obţinut tot ce nu au obţinut americanii pentru două milioane de dolari şi investiţii de alte 67 de milioane. Cu acest unic şi foarte simbolic euro, ruşii au intrat în posesia pachetului pe care APAPS îl deţinea la CS Reşiţa. Pesemne că acest euro nu este unul oarecare, din moment ce statul s-a hotărât să anuleze datoriile bugetare acumulate de combinat, în valoare de 37-38 de milioane de dolari. În plus, toate acţiunile judiciare şi extrajudiciare, respectiv toate acţiunile de executare silită împotriva Combinatului Siderurgic Reşiţa vor fi suspendate. Acum e clar de ce statul a fost dat în judecată de americani?

Epilog penal în pronunţare

Exact cum spuneam, în urma procesului de la Curtea de Arbitraj Internaţional de pe lângă Banca Mondială, este practic imposibil ca statul român să scape cu faţa curată şi buzunarul nederanjat. Precedentul acesta va fi cu atât mai periculos cu cât există şi alte cazuri similare (Tepro, EDF etc.) care ar putea deveni usturătoare pentru stat. Cât priveşte soarta penală a PSD-istului Muşetescu, aceasta este foarte tristă, mult mai tristă decât un Muşeteşcu treaz (până-n orele 12). („Academia Caţavencu”, nr. 672/2004)

Citeste si articolele:

• File din trecutul plin de corupţie şi jafuri al PSD = ciuma roşie (episodul 10)
• File din trecutul plin de corupţie şi jafuri al PSD = ciuma roşie (episodul 11)
• File din trecutul plin de corupţie şi jafuri al PSD = ciuma roşie (episodul 12)
• File din trecutul plin de corupţie şi jafuri al PSD = ciuma roşie (episodul 13)
• File din trecutul plin de corupţie şi jafuri al PSD = ciuma roşie (episodul 14)