A șaptea dimensiune

Pacea obţinută de Decebal după Tapae seamănă foarte mult cu acordurile FMI obţinute de urmaşii lui români de azi. Plină de promisiuni dintr-o parte şi – din cealaltă – animată de dorinţa de integrare a Occidentului, pacea din 88 lansează un model exemplar pentru raportul nostru cu lumea civilizată în următorii 2000 de ani.

Pe lângă pactul militar propriu-zis, în care părţile cădeau de acord să suspende temporar interesul pentru mijloacele fixe ale celuilalt, înţelegerea cu [...]

Citeste mai mult...

Oamenilor obişnuiţi le plac poveştile de dragoste cu oameni celebri. Oricâte performanţe erotice ar avea Ionescu, vecin de palier cu tine, poveştile lui vor păli în faţa celor cu Lady Di şi arabul ei. Identificarea prin scormonire cu persoane sus puse dă delicii de egalitate greu de atins cu vreun Popescu oarecare.

Aşa se face că, la Editura Humanitas, a apărut cartea [...]

Citeste mai mult...

În anul 88 e.n., Domiţian a lăsat-o mai moale cu chefurile şi s-a concentrat asupra problemelor de ură personală. În capul listei figura, bineînţeles, Decebal, cel care, cu performanţele lui militare, îi tulburase Cezarului cei doi ani dedicaţi beţiei.

În fruntea armatei de pedepsire, împăratul mahmur l-a numit pe Tettius Julianus, un general net superior lui Cornelius Fuscus, care murise colonel. Tettius era din naştere înclinat spre disciplină, aşa că, din prima lui zi de comandă, [...]

Citeste mai mult...

Deşi nu e vorba de o apariţie nouă, reeditarea la Humanitas a cărţii lui Ion Ioanid ar trebui citită mai des. Nu de alta, dar în volumul II (varianta Humanitas) al Închisorii noastre cea de toate zilele Ioanid povesteşte mult despre turnătorii pe care i-a întâlnit la Jilava şi la Piteşti în perioada sa de încarcerare de după evadare.

Veţi spune, cum e şi normal, că nu trebuie să judecăm noi, acum, dintr-un scaun călduţ, suferinţele prin [...]

Citeste mai mult...

Odată cu plecarea lui Cornelius Fuscus din Munţii Carpaţi direct spre Câmpiile Elizee, lui Decebal i se deschideau perspectivele unui adevărat lider balcanic. Dacă ambiţiosul per Scorillo ar fi trecut repede la atac, mica înfrângere romană din defileul Oltului ar fi luat proporţiile unei catastrofe. Dar selecţionerul unic al naţionalei dace a preferat temporizarea, frecând de colo-colo mingea tratativelor şi lăsând defensiva italiană să treacă fără probleme în propriul teren, dincolo de Dunăre. Istoricii sunt [...]

Citeste mai mult...

Nu ştiu de ce, dar am impresia că tembeliziunile din Românica, mai ales cele din trustul PRO, aleg cele mai idioate filme pentru a le prezenta seară de seară. În afara faptului că repetă aceste filme de ‘jde mii de ori pe an, cei care se ocupă de alegerea filmelor şi-au dat seama, probabil, că se mai uită la tembelizor doar cei cu IQ-ul atât de mic încât acceptă să privească la toate rahaturile prezentate pe sticlă. Şi cum, mai zilele trecute, PRO TV-ul sau [...]

Citeste mai mult...

În urma discuţiei în contradictoriu cu cetele dace, generalul Oppius Sabinus demonstrase că nu era mare lucru de capul său – cap care făcea acum o figură solitară pe mobilierul ascetic din livingul lui Decebal. La auzul raportului militar despre dezastru, împăratul Domoţian a încălecat imediat pe-o şa şi a ordonat legiunilor aşa: “Romani, vă ordon, treceţi Istrul!”. (În mintea sa, tulburată de binefacerile vinului moesian, împăratul îşi organizase citatele istorice cu o senilitate plină de farmec dionisiac. [...]

Citeste mai mult...