Arta jupuirii

vineri, noiembrie 16, 2018 19:43
Posted in category Istorie

Epoca fanariotaConstantin Hangerli e unul din marile modele ale galeriei fanariote. Crescut şi îmbogăţit la şcoala marilor hoţii de pe Bosfor, Costică vine pe tron în decembrie 1797, cu un chef de muncă ceva de speriat.

În iulie 1798, prostimea se trezeşte cu capul prins în jug: trei biruri mari – oieritul, dijmăritul şi tutunăritul – încolţesc economiile familiale ale ţăranului muntean, aruncând indicele de ţară la BB minus.

Nici pătura mijlocie nu scapă de asprimea taxelor lui Hangerli. Spătăreii, vorniceii, postelniceii, comişeii – practic, toţi mişeii mici şi mijlocii – sunt forţaţi să achite dajdia.

Mănăstirile, la rândul lor, sunt declarate produse de lux şi trecute la accize – termenul folosit atunci fiind “vinăriciul”. În fine, reintroducerea mascată a văcăritului – redenumit goştinărit – împovărează agricultura aflată în plină modernizare.

De fapt, nu mulţimea dărilor introduse a dus buhul fanteziei lui Hangerli, ci gradul lor de colectare. Căci smulgerea birului direct din spinarea săracului (cu tot cu piele, de obicei) era o operaţiune cu grad de eroare zero.

Agenţii fiscali posedau un repertoriu de torturi infatigabil, dintre care se evidenţiau în mod deosebit înfometarea, fumul de ardei, biciuirea, îngheţarea, stâlcirea propriu-zisă în bătăi, întemniţarea şi, dacă toate aceste rafinamente nu dădeau profitul scontat, datornicul era alungat din propria-i biografie, într-o lume mai bună şi mai ieftină.

Ei bine, toate aceste binefaceri ale domnului muntean îşi vor găsi răsplata în vizita unui anume capugiu turc, sosit de la Stambul. Dar despre asta, precum şi despre luptele lui capudan-paşa cu fiorosul Pasvan-Oglu, abia în episodul următor. (“Academia Caţavencu”, nr. 548/2002)

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

One Response to “Arta jupuirii”

  1. Arta calamităţii | A șaptea dimensiune says:

    noiembrie 29th, 2018 at 19:37

    […] Arta jupuirii […]

Adauga un comentariu