Eu cred că manipularea s-a născut la sat

sâmbătă, februarie 2, 2019 10:33

Secera si buldozerul“Dumneavoastră nu cunoaşteţi ţăranul român…”. Acest început de frază pus de Rebreanu la începutul unuia dintre celebrele sale romane nu şi-a pierdut actualitatea nici astăzi. Nu prea cunoaştem ţăranul român, viaţa lui cenuşie din secolul abia trecut (este vorba de secolul al XX-lea, 1901 – 2000 – n.m.) nu prea iese la suprafaţă, lumea satului rămâne o necunoscută dincolo de accentele sămănătoriste şi de un pseudofolclor promovat cu insistenţă de televiziuni.

Studiile serioase lipsesc, dar se pare că nici interesul pentru aceste studii nu mai este prezent. Tocmai de aceea, cartea semnată de Alina Mungiu-Pippidi şi scrisă în colaborare cu Gerard Althabe, “Secera şi buldozerul. Scorniceşti şi Nucşoara. Mecanisme de aserivire a ţăranului român”, va incomoda, punând în lumină lucruri “din categoria celor pe care oamenii preferă să le uite”.

Bazată pe cercetarea de teren efectuată la Scorniceşti şi Nucşoara, Secera şi buldozerul spune pe nume stării de lucruri, scrutează fără menajamente, analizează fără anestezie. Dincolo de umorul autoarei şi de o anecdotică simpatică se află un studiu serios şi dureros prin concluziile sale.

Alegând Scorniceştiul, satul devenit oraş prin privilegiile date de familia Ceauşescu, şi Nucşoara, o aşezare de munte celebră prin rezistenţa partizanilor care s-au opus ani în şir, cu arma în mână, comunismului, două localităţi aşezate, de fapt şi într-un anume fel, la extreme, autorii studiului vor demonstra că diferenţele nu sunt atât de mari şi că, în perspectiva teoriilor sociale, avem de-a face cu aceeaşi substanţă: satul românesc oscilând între mica şi marea Tradiţie.

Examinând condiţia politică a ţăranului “în cursul proceselor de modernizare programată”, această carte este, implicit, un punct important din mult visatul “proces al comunismului”. Construcţia şi deconstrucţia proprietăţii rurale, inventarea conflictului social, distrugerea şi înlocuirea elitei, manipularea stilului de viaţă sunt câteva dintre capitolele acestui studiu şi, în consecinţă, puncte ale unui rechizitoriu făcut cu claritate şi pe baze ştiinţifice în utopicul “proces”.

Radiografia nu se opreşte, însă, la perioada comunistă, ci detectează simptome grave ale tranziţiei care vor duce la o moarte lentă a satului românesc aşa cum îl cunoaştem sau nu îl cunoaştem noi până acum. (“Academia Caţavencu”, nr. 578/2003)

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

One Response to “Eu cred că manipularea s-a născut la sat”

  1. Mitul fisurat | A șaptea dimensiune says:

    februarie 17th, 2019 at 10:09

    […] Numai că, după o primă carte care mai demistifică “simbolul rezistenţei” (e vorba de Secera şi buldozerul, un studiu datorat Alinei Mungiu-Pippidi), iată că Aurora Liiceanu pune degetul pe rană, de fapt […]

Adauga un comentariu