Martiriul Basarabiei si al Bucovinei între 28 Iunie 1940 si 22 Iunie 1941

marți, octombrie 21, 2008 7:16
Posted in category Basarabia

Crimele NKVD-ului = KGB = FSBPrima perioada de teroare; evacuarea: 28 Iunie – 3 Iulie 1940: „La Chisinau era exercitata (teroarea) de catre «patrulele de autoaparare», cu sediul pe strada Armeneasca si dirijata de faimoasa „Rozenberg cea Roscata”, de Bubis, de Klinicikov si de Melnic. Avocatul Sternberg a actionat independent o vreme, apoi a fost cooptat de patrule.
A doua perioada: de la 3 Iulie la sfarsitul lunii August.
— Preluarea administratiei de catre functionari adusi din Rusia;
—Inlocuirea «patrulelor de revolutionari locali (sic)» cu «truditori NKVD profesionisti»;
— Arestarea tuturor persoanelor suspecte, in primul rand a oamenilor politici, mai ales cei din Sfatul Tarii, care militasera pentru unirea Basarabiei cu Romania din 1917: 5 fosti deputati in Sfatul Tarii (printre care: Ion Codreanu, Leanca, Secara, Catelli), un fost senator – acuzati de… tradare de patrie (sovietica, se intelege);
— fosti ofiteri in Armata Alba;
— functionari civili si militari – toti acestia au fost transferati pentru mai multa siguranta la Tiraspol, pe malul stang al Nistrului, pretextand ca nu mai era loc la Chisinau…
Sarbatorirea liberarii Basarabiei de sub jugul boierilor romani – la Chisinau – la 6 Iulie 1940:
Statuia Regelui Ferdinand pe care evreii scrisesera lozinci profanatoare si antiromanesti a fost invelita in panza rosie si impodobita cu portretul lui Stalin; pe coloanele Clopotnitei Catedralei (invelite in rosu): portretele lui Stalin si Molotov;
In tribuna oficiala: N.S. Hrusciov, comisarul Mehlis, maresalul Timosenko (el condusese «operatiile militare»).
Reprezentanti ai truditorimii localnice: fratele lui Timosenko, taran analfabet din Furmanovka, Cetatea Alba; Kralov, primarul Chisinaului, Sviridov, responsabilul Komsomolului.
Cordoanele Garzii de Onoare (comandata de generalul NKVD Bodin) erau alcatuite din trupe NKVD si trupe SS (un batalion de SS-isti se afla in Basarabia, pentru a-i conduce in Germania pe colonisti germani din Sud – vezi si marturia lui Gr. Vindeleanu).
In aceasta perioada au fost confiscate aparatele de radio si introdusa radioficarea.
S-au infiintat organizatii de partid in toate localitatile.
La 2 August a fost adoptata legea de «Alcatuire a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti Unionale».
Tot atunci s-a declarat «reuniunea RSSMU cu RSSAM»(!)
Nou presedinte al guvernului, tovarasul Konstatinov anunta ca judetul Hotin si Sudul (judetele Ismail si Cetatea Alba) nu mai fac parte din Basarabia, ci din Ucraina.
Organizare:
RSSM (U) condusa de o «comisie guvernamentala creata de catre Sovietul Comisarilor Poporului», in care intra:
– tov. Ilinski, loctiitor al presedintelui (Konstatinov);
– tov. Sazakin – ministrul de Interne
– tov. Orlov. seful Carmuirii Republicane (?)
– tov. Soracian, – gospodaria comunala
– tov. Melnic, pres. al sovietului orasenesc Chisinau.
Dupa cum se vede: nici un aborigen…
Colectivizarea s-a facut fara opozite: taranii erau deja terorizati, traumatizati de brutalitatea ocupatiei – si au «consimtit».
S-au ridicat din biblioteci, de la particulari toate cartile tiparite cu litere «burgheze» si au fost arse.
Scoli de rang secundar, la Chisinau: 25 rusesti, 17 «moldovenesti», 5 evreiesti.
Facultati la Chisinau si Cernauti – de filologie-pedagogie – insa numai in ucraineana si rusa. Facultati tehnice: numai in afara «republicii», cu precadere in Ucraina; aceeasi politica si cu scolile de meserii: adolescentii care doreau sa invete o meserie, dupa un examen de limba rusa, erau trimisi la scoli-intemat (FUZ) in Ucraina.
La 1 Ianuarie 1941 s-a anuntat: alfabetul latin a fost inlocuit cu cel chirilic.
Fabricarea „limbii moldovenesti” – din arhaisme, din rusisme, din adaptarea rusismelor si eliminarea neologismelor franceze – dar nu si germane!
„Biserica” – a fost interzisa abia in faza a doua (la 1 Ianuarie 1941). Lacasurile au fost prefacute in cluburi, magazii, grajduri. In «campania contra ateismului» majoritatea zdrobitoare a comisarilor: evrei.
Inchisoarea: pana la 15 Februarie 1941: arestate 48.000 persoane.
Deportarea: fara judecata – «pe baza de lista»;
a) capi de familie
b) familii intregi
Pe vagoane scria «Tren cuprinzand muncitori romani care au fugit din Romania de sub jugul boierilor, ca sa vina in raiul sovietic. Iesiti-le in cale cu flori».
Numarul deportatilor nu se cunoaste cu precizie. Se crede ca cel putin 300.000 de persoane.
In locul lor au fost adusi circa 200.000 de nemoldoveni.
Planul de deportari fusese pus la punct mult timp inainte de ocuparea Basarabiei si a Bucovinei.
Scopul: deznationalizarea.
In toamna anului 1941 unitati ale Armatei romane au descoperit, langa Odesa, un tren de marfa; in fiecare vagon (din cele 22) cate 40-60 persoane impuscate prin peretii de lemn (Doar acest tren a cuprins 1.000 de victime). Adulti, femei, copii – fusesera arestati si trimisi in Siberia cu cateva zile inainte de izbucnirea razboiului…
«Rezolvarea somajului» (deportarea mascata) prin «deplasare benevola»:
— pana in Septembrie 1940 trimisi in URSS (din Teritoriile Ocupate: 135.000 muncitori
— in Octombrie-Noiembrie: 19.200
— in Decembrie: 27.000
— Acestia erau «trimisi liberi».
Asasinatul individual, colectiv:
— arestatii mai putin periculosi erau deportati;
— periculosii erau asasinati pe loc, dupa ce, sub tortura, li se smulgeau scrisorile care trebuiau sa para expediate din… Siberia.
— la Chisinau, executiile: in beciul sediului NKVD din str. Viilor nr. 97. In Septembrie ’41 (trei luni dupa liberare) au fost descoperite 87 cadavre, dintre care 15 intr-o groapa comuna – maini, picioare legate;
— la Ismail: sediul NKVD, subsolul imobilului din str. G-l Vaitoianu: 6 cadavre (5 barbati, o femeie), mainile legate la spate;
— la Cetatea Alba: 19 Aprilie 1941 – 19 cadavre;
— la Cernauti: inainte de 22 Iunie 1941 au arestat «prea multi, nu-i mai puteau transporta»; i-au legat, i-au asezat cu fata in jos – au trecut cu tancurile peste ei.
Orchestra simfonica a Basarabiei fusese surprinsa de cedare intr-un turneu prin tara. S-a intors in 3 Iulie (1940). In gara Chisinaului toti muzicienii au fost suiti in camioane, dusi langa Orhei si impuscati in Valea Morii;
Dupa izbucnirea razboiului: la Sorotov, au fost executati 15.000 ostatici si prizonieri romani ca represalii pentru impuscarea ostaticilor evrei dupa explozia Comandamentului de la Odessa.
Dupa o statistica sumara alcatuita de romani: intre 28 Iunie 1940 si 22 Iunie 1941 au fost asasinate sau moarte sub tortura circa 30.000 de persoane.
In ajunul Pastelor 1941, un grup de 40 de elevi de la Institutul Pedagogic nr. 2 din Orhei au redactat manifeste antisovietice – Dumitru Avramoglu: «Ne-am saturat de regimul si de painea sovietica! Vrem paine romaneasca! Jos Bolsevicii! Jos NKVD! Jos Stalin»
Tradati de o colega evreica, au fost arestati. In frunte cu profesoara, elevii majori: Anatolie Guma, Grigorie Mihu, Vichentie Eprov, Victor Bradeachi, Anatolie Cotun, Onisie Cozma au fost executati ca «spioni si tradatori de tara»; minorii au fost condamnati la cate 25 de ani.
Pe ocupanti îi impresionasera magazinele alimentare (…). Cumparau cantitati enorme de alimente. Mancau pe loc, pana li se facea rau. Trimiteau colete uriase la ei, in Rusia.
Spre uimirea localnicilor, Rusii cumparau mari cantitati de vase de bucatarie, mosorele de ata, zeci de metri pe panglica, ace de cusut, ace pentru masini de cusut nasturi – mai cu seama nasturi. In magazinele de imbracaminte erau uluiti de ce se putea gasi – nu se atingeau de palarii, cravate (considerate «burgheze»). Era frecvent ca rusoaicele sa iasa in oras imbracate in camasi de noapte, crezand ca sunt rochii de strada. Au fost vazute purtand sutien peste rochii, peste bluze.
In noaptea de 13 spre 14 Iunie 1941 (joi spre vineri) a inceput deportarea masiva a basarabenilor si a bucovinenilor. Circa 200.000 (unii contesta cifra astfel: «Numai 100.000») oamenii au fost deportati in Siberia.
«Intr-un sfert de ora sa fiti gata!»
De acasa erau urcati in camioane militare. La gara, in tren, cate 60-70 persoane in fiecare vagon (de marfa).
Pe vagoane scria: «Emigranti voluntari».
Au fost deportati si evrei – dintre cei foarte bogati.
In judetele din Sudul Basarabiei, trecute la Ucraina, nu au fost despartite familiile; in RSSM: barbatii dusi separat in lagare de munca fortata, familiile in Siberia.
La Comrat denuntatorul-sef: Rimanov. Spre deosebire de alti ticalosi, el nu s-a retras cu Armata Rosie dupa 22 Iunie 1941. Localnicii l-au linsat.
Pe drum (era iunie, vara), oamenii cereau apa. NKVD-istii le aruncau prin ferestrele zabrelite peste sarat, spunandu-le: «Na, apa sovietica pentru banditi romani!».
«Supravietuitorii, cand primeau Adeverinta de reabilitare (!), constatau ca data condamnarii era cu cel putin un an ulterioara arestarii. Deci fusesera deportati fara decizie juridica.
Direct-responsabili de teroarea din Basarabia – intre 28 Iunie 1940 – 22 Iunie 1941:
Serov – inalt comisar NKVD al… RSS Ucrainene;
Dmitrenko, inalt comisar NKVD al RSS Moldovenesti;
Gog(o)lidze – reprezentantul NKVD al lui Stalin (a fost executat odata cu Beria – ce tarziu, ce tarziu!);
Nasedkin, seful Gulag-ului pe intreaga Uniune Sovietica (in luna Mai 1941 Nasedkin definitivase planul de deportari masive din Estonia, Letonia, Lituania, Basarabia si Bucovina de Nord);
Borodin – prim-secretar al PCM…
Bilantul unui (mai putin de) un an de putere sovietica:
— arestarea, deportarea, asasinarea a peste 300.000 romani, reprezentand 12,23% din pop_ulatie – dupa revenirea sovieticilor, in 1944, procentul victimelor avea sa urce la peste o treime din total.
— Foametea organizata intre 1946-1947 a pricinuit moartea a cca 200.000 persoane (vezi, pe larg in volumul Basarabia, la ed. Jurnalul Literar 2002).
— Arestarile in vederea deportarii din 1949: peste 11.000 de familii.
Cateva din faptele si numele unor evrei care si-au aratat „iubirea” fata de bastinasii romani, dupa 28 Iunie 1940 – am mai spus-o? – foarte bine am facut!, am s-o repet, pana va intra bine in urechile si in inima celor care resping- resping-resping acest adevar istoric:
La Chisinau: din ziua de 28 Iunie 1940: Etea (Petia?) Beiner, doctorul Derevici, avocatul (un articol de ziar bulgar il desemna ca inginer) Steinberg (Strenberg) – locuitori ai orasului au pornit in patrulele de autoaparare, conduse de Tovarasa cu Parul Rosu, Rozenberg, de pe strada Armeneasca, sediul NKVD. Ei au fost primii care si-au manifestat, pe strazi, bucuria de a fi fost „liberati de sub jugul mosieristilor romani”, agitand listele negre (alcatuite de cine stie cand…) si urland amenintarea:
«Ne-a venit noua randul sa va ardem noi pe rugul Inchizitiei!» – daca i-ai fi intrebat cine/cand ii arsese pe rugul Inchizitiei (Basarabenii? Care nici nu stiau ce-i o Inchizitie?), ar fi pretins ca insasi intrebarea ta este, cum altfel: antisemita;
— tot ei s-au aflat in fruntea bandelor care i-au atacat pe refugiatii ce incercau sa iasa din oras pentru a se indrepta spre Prut – coloane alcatuite din functionari, profesori, elevi, studenti;
— la indemnul si prin exemplul celor trei (dirijati de la sediu de Tovarasa-Rosie, Rosenberg), „pop_ulatia pasnica indignata” – alcatuita de Evrei locali, adusi de peste Nistru (dar si dintre cei veniti din timp de peste Prut – nici o greutate: atunci nimeni din Romania mosieristilor si burghezistilor nu avea nevoie de pasaport ca sa treaca Prutul de pe malul drept pe cel stang) – tineau deja pregatite: pietre, bate, vase cu uncrop, oale de noapte, pline. Refugiatii romani au fost batuti cu pietre, opariti, ciomagiti, dezbracati, scuipati, stropiti cu fecale (pe teologii si preotii cazuti la pamant, femeile doar mimau sau chiar urinau cu adevarat), apoi tarati si inchisi in subsolurile cladirilor Facultatii de Teologie, unde NKVD-ul amenajase una dintre inchisori, specializata in, mai cu seama, anchetarea ostasilor rapiti in timpul retragerii;
Si ce daca am mai spus-scris? – rescriu, re-spun (de la evrei am invatat: „Repetitia: mama sanatatii”):
— aceiasi (Beiner, Derevici, Sternberg) s-au aflat in fruntea haitelor de enkavedisti care, in urmatoarele zile au operat mii de arestari (doar in orasul Chisinau) – dupa listele lor negre.
— La Tighina: in 28 Iunie 1940 avocatul Glinisberg a impuscat demonstrativ, in strada, doi functionari ai Prefecturii;
— acelasi impreuna cu alti evrei i-au taiat limba si urechile, in plina strada, preotului Motescu, apoi l-au dus in altor si au dat foc bisericii – in foc a sfarsit si preot si biserica;
— La Soroca: avocatii Fluchser (Flexer?), Pikraevski (si ei autori de liste negre) au impuscat in strada, la 28 Iunie 1940, mai multi functionari superiori, avocati, ofiteri romani;
La Cetatea Alba: autorii de liste-negre Zuckermann si Burmann i-au impuscat in strada pe preotii Eusebie Popovici si Nicador Maleski;
La Orhei si in satele invecinate: Popauti, Oliscani, Isacova bande de evrei purtand steaguri rosii si portretul lui Stalin au terorizat localitatile numite, au ucis preoti, strigand:
«Vrem Moldova pana la Siret!»
(Nu va fi momentul insa nu ma pot stapani: de ce nu strigau – ca tot impuscau ei popi: « Vrem Moldova pana la… Atlantic!», desi nici «pana la Pacific», n-ar fi stricat – sa nu fi fost inca momentul?)
La Cernauti – inca din 27 Iunie 1940 (ce precocitate!) evreii au alcatuit un comitet popu_lar condus de Sallo (Solo?) Brunn (Braun?), autonumit primar; impreuna cu adjunctul Glaubach (numit de catre autonumitul Brunn/Braun) au pornit in fruntea cetelor de evrei cautatori mai cu seama de preoti, de studenti la Teologie, de profesori, de inalti functionari – ca sa-i ucida (ceea ce au si facut). Inca o data – nu, nu e inutila repetarea: aceste acte de barbarie au avut loc incepand din 28 Iunie 1940, in Teritoriile revendicate de Sovietici – dar inca necedate oficial – si perpetuate mai cu seama de evrei asupra Romanilor localnici.
La o eventuala obiectie, martorul mincinos de profesie Elie Wiesel ar raspunde ca asta nu este decat un amanunt – oricum. Francezii nu stiu istorie… (dar bineinteles ca lui Wiesel ii convine perfect analfabetismul in materie de istorie al francezilor, astfel si poate desfasura mitologia unicului genocid: Holocaustul) – iar A. Spire, jurnalist la France Culture (dupa ce a trudit cu drag la organul PCF L’Humanité) ar justifica injustificabilul – cum a mai facut-o pe platoul canalului de televiziune Paris Premiere sustinand cu o obraznicie egalata de inconstienta (bine stapanita…); dreptul la consideratie (!?) al evreilor este mult mai mare decat dreptul la viata si la justitie al africanilor!, plus necomunisti, nesovietici si, pacat de moarte: goi…
In Iulie 1941, dupa liberarea Chisinaului de bolsevici, in curtea Consulatului italian, unde NKVD-ul isi stabilise unul din sedii, au fost dezgropate 80 cadavre, in majoritate ramase neidentificate, intr-atat fusesera mutilate (membre, capete taiate), batjocorite (organe sexuale in gura), arse la flacara in timpul „anchetei”, iar dupa moartea anchetatului cu var viu si cu acizi. Dupa resturile de imbracaminte, s-a dedus ca martirizatii fusesera preoti, studenti, elevi, ceferisti (dupa chipie);
S-a constatat ca in subsolurile Palatului mitropolitan fusesera amenajate celule individuale pentru „nationalistii romani”;
Pentru a nu lungi pomelnicul macabru, cateva cifre:
— La data de 7 Septembrie 1941, la Chisinau au avut loc funeraliile nationale ale celor 450 persoane gasite in gropile din curtile Consulatului italian, Palatului Mitropolitan, Facultatii de Teologie – multe ramase neidentificate din pricina mutilarilor
— In mai putin de un an de ocupatie bolsevica s-au inregistrat in afara de… lipsa celor cca 300.000 refugiati in ce mai ramasese din Romania) in jur de 30.000 arestati, din care unii au fost impuscati pe loc, altii au fost deportati, au murit in detentie, au disparut…;
— In Basarabia, pe langa secerisul rosu al oamenilor, dintre 1940 – 1941 au fost dinamitate, incendiate de autoritatile sovietice: 42 biserici, 28 scoli, 32 localuri ale unor institutii publice, 79 ale autoritatilor. La aceste crime impotriva Romanilor din Basarabia si din Bucovina de Nord au participat cu zel (si eficace) foarte, prea multi evrei, unii numiti de noua autoritate directori de scoli, de institutii, de colhozuri, de sovhozuri etc., insa cei mai numerosi erau voluntari in aparatul politico-represiv: partid, Komsomol, sindicat, militie, NKVD. Dupa retragerea sovieticilor din Basarabia si din Bucovina de Nord, in Iulie 1941, alde Rozenberg, Goldenberg, Axelrod, Beiner, Pikraevski, Brunn, Sternberg, Derevici, Fluchaser, Zuckermann, Glaubach, Burman, Glinsberg, chiar si Marii Rusi de la Popauti care, pe cand ucideau popi, declarau ca ei vor «Moldova pana la Seret!», au sters-o in furgoanele Armatei Rosii, in Kazahstan, nu au ramas, sa dea seama de faptele lor, oalele sparte le-au platit nevinovati, unii (medici, profesori, negustori, bancheri, sionisti), victime ale bolsevicilor. Dar chiar daca cei ce scriu istoria o vor consemna potrivit adevarului istoric, fara a manipula cronologia – ce-ar fi? Ar fi pedepsiti intr-un Nürnberg II (pe care il imaginam in romanul Ostinato, scris in Romania incepand din 1965) si marii-vinovati-comunisti, aflati de ani buni la adapost in Lumea Capitalista?: in USA (unde nu sunt tolerati criminalii nazisti-fascisti; criminalii bolsevici, da, cu precadere „lucratorii” din politiile politice comuniste, fiice ale NKVD-ului – numai daca sunt evrei), in Germania (ca despagubiti); in Franta ca pensionari ai Rezistentei, desi dupa razboi fusesera expulzati cu sutele ca spioni sovietici. Dupa decenii de activitate in aparatele represive ale democratiilor pop_ulare, unde fusesera tot raul imaginabil (mai degraba din razbunare oarba si din interes material decat din convingere politica), au dat fuga la adapost la capitalisti plangandu-se ca, in Ungaria, in Cehoslovacia, in Polonia, in Bulgaria, in Romania (tovarasii-justi ca Perahim, Marcou, Mirodan, Maria Bonus, Tertulian, G. Horodinca, Nina Cassian, Crohmalniceanu, Ana Novak s.a.) fusesera cumplit persecutati, in dubla lor calitate de… comunisti si de evrei! In „prelungirea in Orient a Occidentului”: Israel, pensionarii NKVD, KGB, komisarii politiilor politice ale tarilor sovietizate isi petrec ultimele momente din viata lor dedicata triumfului bolsevismului in toata lumea (dar nu in Israel!), in reculegere, in pace si in „rugaciune-mistica” – nu era un pleonasm in gura lor atunci cand ii vanau, cu revolutionara daruire, pe nefericitii crestini din Tarile Comunismului Biruitor. Din pacate, nu. Ceea ce nu inseamna ca cei care pot da glas indignarii – sa taca. Vorba mea: «Daca tac ma doare si mai tare».
Paul Goma
Suplimentul Aldine al ziarului Romania Libera, 28 Iunie 2003.

Citeste si articolul:

Stalin si poporul rus libertate ne-au adus!

Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

7 Responses to “Martiriul Basarabiei si al Bucovinei între 28 Iunie 1940 si 22 Iunie 1941”

  1. De ce rușii trebuie rași de pe Terra says:

    septembrie 18th, 2014 at 17:03

    […] Martiriul Basarabiei si al Bucovinei între 28 Iunie 1940 si 22 Iunie 1941 […]

  2. Foametea creata de bolsevici in Basarabia | A șaptea dimensiune says:

    martie 8th, 2015 at 15:13

    […] Martiriul Basarabiei si al Bucovinei între 28 Iunie 1940 si 22 Iunie 1941 […]

  3. Suferintele romanilor din Basarabia in timpul bolsevicilor | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 16th, 2015 at 13:42

    […] Martiriul Basarabiei si al Bucovinei între 28 Iunie 1940 si 22 Iunie 1941 […]

  4. Homo Sovieticus | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 16th, 2015 at 13:46

    […] Martiriul Basarabiei si al Bucovinei între 28 Iunie 1940 si 22 Iunie 1941 […]

  5. Monstrul Stalin | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 16th, 2015 at 13:52

    […] Martiriul Basarabiei si al Bucovinei între 28 Iunie 1940 si 22 Iunie 1941 […]

  6. Voronin (cioara) si tinerii din Basarabia | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 16th, 2015 at 13:53

    […] Martiriul Basarabiei si al Bucovinei între 28 Iunie 1940 si 22 Iunie 1941 […]

  7. Fărădelegile și crimele oribile comise de Armata Roșie în România | A șaptea dimensiune says:

    septembrie 25th, 2016 at 14:58

    […] Martiriul Basarabiei si al Bucovinei între 28 Iunie 1940 si 22 Iunie 1941 […]

Adauga un comentariu