A șaptea dimensiune

Cea de-a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat în Muntenia s-a sfârşit în 1748, deoarece Grigore al II-lea Ghica, aflat pentru a treia oară pe tronul Moldovei, dorea să se instaleze pentru a doua oară la Bucureşti. Pentru noua repartiţie, Grigore “stărui cu foarte îmvelşugată dare de bani”, lucru ce permise vizirilor sforari să-şi schimbe […]

Să nu cari ce a cărat popa Ploieşteanul În ultimele zile de rătăcire printre noi, răposatul prea sfinţit Nestor Vornicescu, fost membru în CA al BOR, şi-a pus la punct toate trebile de pe pământ, nu care cumva să lase urmaşilor vreo bătaie de cap. Printre probleme rezolvate pe ultima sută de metri de ÎPS […]

Revenirea ciumei roşii la putere în anul 2000, a însemnat recuperarea foştilor securişti comunişti şi plasarea lor în funcţii cheie ale statului român, funcţii din care vor fura pe rupte şi vor pune temelia mafiei politice de astăzi, ce-şi trage seva din fosta Securitate comunistă şi foştii nomenclaturişti ai Partidului Comunist Român, fie ei de […]

Terorismul nu s-a născut ieri. Ar fi curată copilărie să credem că în veacul fanarioţilor, pe vremea când America era locuită de inşi paşnici, cu pene în cap şi cu capul inamicului la brâu, nu exista terorism pe glob. Să nu fim naivi: dacă pe locul Manhattan-ului horonii scalpau demonstrativ un mohican-doi (poate ultimii), iar […]

În lumea Mediteranei este una dintre cărţile mai puţin cunoscute ale lui Panait Istrati, autor despre care se poate spune că a deschis larg porţile Occidentului. E drept că a fost susţinut masiv de Romain Rolland, care era susţinut de nevastă, cu care NKVD-ul coabita de multă vreme. Panait Istrati l-a cunoscut pe Romain Rolland […]

Pe când Mihai Racoviţă îşi savura exilul printre caprele din insula Tenedos, pe tronul rămas vacant la Bucureşti se instala Constantin Mavrocordat. Costică urca pentru a patra oară pe culmile măririi munteneşti şi cunoştea în amănunt toate posibilităţile de stoarcere a bietei ţări. Dar, deoarece abuzase de iscusita ştiinţă a agoniselii în anterioarele mandate, pe […]

În 1998, Ernesto Sabato s-a hotărât să publice un text autobiografic, “un gen de testament”, cum spune el însuşi. Se îndoia că face bine publicându-l. Noi nu! Fiindcă aşa am aflat că Sabato era fiul unui italian, un tată sever, care i-a marcat copilăria, şi al unei albaneze. Nu ne spune dacă albanezul din el, […]