A șaptea dimensiune

Un caz emblematic şi simptomatic Cazul Gheorghe Ursu este unul emblematic şi simptomatic din mai multe puncte de vedere. El arată care era soarta ce îl aştepta pe intelectualul care în “epoca de aur” ar fi încercat să conteste sau să critice sub orice formă, prin scrisori adresate postului de radio “Europa Liberă” sau chiar […]

Sper că nu aţi uitat de penticostalul Gabriel-Beniamin Leş, ministrul Apărării propus de PSD = ciuma roşie = mafia, cel care – într-un dispreţ profund faţă de militarii români, unii întorşi de pe câmpul de luptă din Afganistan, care îi dădeau onorul – butona telefonul. Mai mult, acest individ nici măcar nu a făcut armata. […]

Cazul “Ursu” a stat şi continuă să stea sub semnul unui dublu paradox! Inginerul de excepţie, poetul şi rafinatul om de cultură Gheorghe Ursu (pentru prieteni, “Babu”) a fost urmărit de Securitate atât înainte cât şi după moartea sa (sub tortură, în noiembrie 1985, în beciurile arestului din Calea Rahovei). Totodată, familia lui Gheorghe Ursu […]

Când ceva nu iese aşa cum te aşteptai, ajungi deprimat sau furios. Sau şi şi. Ei bine, pentru cei furioşi, o metodă de a-ţi domoli furia este să urmăreşti un film în care personajul principal e la fel de furios ca tine, sau chiar mai furios, şi însoţindu-l în povestea filmului te vei simţi ceva […]

În cartea 1984, Orwell dezvăluie – cu o intuiţie remarcabilă pentru vremea când a scris-o – motivaţia principală a securiştilor dintotdeauna: puterea asupra semenilor. Nu bunăstarea materială, nici statutul social. Nici măcar puterea politică în sine (apanajul activiştilor de partid). E vorba de puterea primitivă, directă, puterea de a inspira frica, de a teroriza, până […]

“Vechiul regim (regimul comunist – n.m.), cu toate tarele lui, a făcut o operă naţională şi istorică (s.m.); a făcut mai accesibilă cultura către oamenii simpli şi a făcut mai deschisă şcoala către oamenii nevoiaşi de la sate şi de la oraşe, accesul la teatru şi cinematografe era mai uşor, cartea era ieftină şi cu […]

La sfârşitul anilor ’50, KGB a pus la punct o strategie de distribuire a competenţei fiecăruia dintre serviciile de poliţie politică din lagărul comunist. Aşa cum au existat “planuri Valev” ale diviziunii muncii în industrie sau agricultură, riguros eşuate, tot aşa KGB-ul a creat şi controlat nu doar fiecare serviciu de securitate în parte, ci […]