A şaptea dimensiune pe Facebook (DCCCXI)
luni, februarie 5, 2024 19:21
Ce nu spun nostalgicii comunismului criminal despre România de astăzi: România este al doilea cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană (UE).
Cred că jigodiile care regretă comunismul, sau îşi doresc o dictatură comunistă (cei tineri) fără să fi trăit în comunism, sunt cei mai mari criminali de pe Terra. Oricând, pe mine sau pe tine, cel care-ţi doreşti să trăieşti într-o ţară libera, comuniştii ne-ar arunca în puşcărie, ne-ar trage un glonţ în cap, ne-ar împiedica să emigrăm, ne-ar declara nebuni, dacă mişcăm în front, dacă nu acceptăm „binele” comunist.
Malaxa 1C, primul autoturism românesc construit fără licență după alte modele
În 1945, a apărut primul vehicul 100% românesc – modelul Malaxa 1C. Mașina a fost fabricată la uzinele din Reșița, și, în doi ani, s-au produs circa 200 de unități.
Evident, mașina poartă numele inginerului Nicolae Malaxa (1884-1965), cunoscutul industriaș din perioada interbelică.
Viteza maximă era de 120 km/h. Malaxa 1C oferea un nivel înalt de confort şi putea transporta până la şase persoane. Caroseria avea o formă aerodinamică, elegantă, cu portbagajul în partea din faţă, sub capotă, unde se afla şi roata de rezervă. Prinderea caroseriei pe şasiu se făcea prin tampoane de cauciuc. Consumul de benzină era de 10 l/100 km.
La proiectul acestui autoturism au conlucrat un grup de ingineri şi tehnicieni de la uzinele A.S.A.M. şi Malaxa din Bucureşti şi de la IAR din Braşov. Conducătorul echipe era inginerul Petre Carp.
Maşina avea un motor cu trei cilindri în stea, cu răcire forţată cu aer, capabil să dezvolte 30 de cai putere (după măsurătorile vremii). Eral format un tot unitar cu diferenţialul şi cutia de viteze. Greutatea lui era de 80 kg, iar ansamblul cu diferenţialul şi cutia de viteze ajungea la 150 kg.
Pentru a se asigura răcirea motorului, între plafon şi acoperiş era lăsat un spaţiu pentru canalizarea aerului necesar. Aerul era captat din faţă, de deasupra parbrizului şi era canalizat prin acoperişul cu pereţi dubli, cu ajutorul unui ventilator, care îl absorbea, dirijând o parte peste cilindri, iar restul la carburator.
Condițiile economice grele, de la finalul războiului, au făcut ca modelul să nu poată trece la producția de serie. Totodată, uzina Malaxa din Reșița a fost mutată la Podgorie, în Urali, se pare, la cererea generalului Brejnev, care a fost extrem de impresionat de automobilul românesc după ce a efectuat un drum București-Sofia. (Gigel Vasile)
Sursa informaţiilor: 3dots.ro
Citeşte şi articolele:
