Culta noastra cea de toate zilele

luni, august 28, 2017 13:47
Posted in category Mass-media

Culta noastra cea de toate zileleAnul 1998, în care aleşii românaşilor creştini şi ortodocşi furau pe rupte, de la Putere sau din Opoziţie. M-am întrebat de multe ori, pe când eram copil, de ce se numeşte “calendar creştin-ortodox”, din moment ce, teoretic, dacă eşti ortodox, eşti şi creştin, nu? Or fi şi ortodocşi necreştini? Cu siguranţă sunt. Numai dacă ne gândim la Pornohaci, pardon părintele Pomohaci. Iată, mai jos, trei ştiri din care se poate înţelege veşnicia ideii de “Pornohaci”, doar că pe atunci nu exista Internetul şi nici zeci de posturi TV.

Să nu faci ce face popa Nicolae, zis Pârnaie

Ne simţim, parcă, mai puri, când aflăm că duhovnici nevrednici care îşi ridică robele în cap se găsesc nu numai între hotarele ţării noastre, ci şi între vechile ei hotare. Bunăoară, în Republica Moldova, preotul Nicolae de la parohia Vadul lui Vodă a fost surprins călătorind ilegal în cel de-al nouălea dintre ceruri, alături de două enoriaşe cărora le dezvăluia taina sexului oral, revelându-le minunea. Alungat temporar din parohie, popa Nicolae ajunge în stradă şi, sub presiunea ispitei, începe a face curăţenie prin maşinile păcătoşilor, până când poliţia îi reîmpreunează mâinile, cu contribuţia cătuşelor. Aflat acum la mititica, neastâmpăratul popă umblă cu Biblia la subsuori şi le predică pârnâiaşilor, făcându-le nu numai zile, ci şi ochi dulci.

Frăţia ortodoxă cu dracu’

Pe 13 decembrie 1998, o Asociaţie paşnică ce adună într-însa tot ce are mai smerit ortodoxia dâmboviţeană a organizat o “Seară creştină dedicată Sfântului Apostol Andrei şi Naşterii Domnului”. Happening-ul mistic, ce a consacrat divin zămislirea unei noi edituri, România Creştină, a găzduit o conferinţă, a zvonit oarece noutăţi editoriale şi a prilejuit alte asemenea fapte creştineşti. Totul scăldat în serafice colinde şi recitări. De fapt, aici voiam să ajungem. Şi anume, voiam să supunem binecuvântării cititorilor noştri numele poeţilor aleşi a li se citi versurile: Mihai Eminescu, Şt. Octavian Iosif, Octavian Goga şi Corneliu Vadim Tudor. Aceasta este lista integrală. Trei poeţi trecuţi în nefiinţă şi unul trecut în nesimţire (era decembrie 1998, atunci când Vadim era cât se poate de viu şi cât se poate de “creştin”, spurcându-i verbal pe toţi cei care nu erau de acord cu pupincuristul Elenei Ceauşescu – n.m.). Dacă de nefiinţă răspunzător e Dumnezeu, de nesimţire trebuie să dea socoteală ortodocşii care au flagelat limbile copiilor recitatori cu murdăria politicii, ca să nu spunem cu numele cacafilului.

Cumpără şi ţi se va da

În sfârşit, Biserica îşi aduce aminte (era în 1998 – n.m.) şi de cei care, atunci când aud de hrana spirituală, se gândesc imediat la pauza de masă şi la bufetul Parlamentului. Pentru că alde Bivolaru (şparlamentar PSD, un mafiot din lista lungă de mafioţi a mafiei PSD-iste – n.m.), Vadim (în 1998, cântăreţul Securităţii ceauşiste era şi şparlamentar, doar de aceea au murit copiii Timişoarei în decembrie 1989, pentru ca foştii politruci comunişti, foştii securişti, foştii turnători şi foştii poeţi de curte ai dictatorului să ocupe cele mai înalte funcţii în statul român democratic – n.m.) şi câţi alţii or mai fi să nu-şi mai piardă vremea completând teste de genul “ Să ne calculăm singuri şansele în faţa Judecăţii de Apoi”, arhimandritul Paulin Lecca prezintă în cartea sa “Ce este moartea?” descrieri detaliate ale Raiului şi Iadului, precum şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cei interesaţi de mântuire. O primă concluzie îngrijorătoare a cărţii: “bogaţii vor fi pedepsiţi mai mult”, ceea ce ne face să ne gândim involuntar la rudele noastre, patroni de buticuri, gogoşerii şi alte întreprinderi mici sau mijlocii. Însă lucrarea arhimandritului se încheie într-o notă optimistă: “Cârmuitorii şi legislatorii răi ajung mai degrabă în Iad”. Deci, conducătorii răi ajung în Iad înainte de a muri. Cum ar spune şi tovarăşul Ion Iliescu: dacă după moarte toţi suntem egali, asta înseamnă că în Rai e comunism, nu? (“Academia Caţavencu”, nr. 369/1998)

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

2 Responses to “Culta noastra cea de toate zilele”

Adauga un comentariu