Cum botezaseră românii lumea, la sfârşitul Evului Mediu
vineri, ianuarie 19, 2024 19:21
Cronicarul Ion Neculce ne-a lăsat, în opera lui, mărturii cu privire la numele ţărilor, oraşelor şi popoarelor, aşa cum au fost ele botezate de români.
Ţinuturile de la miazănoapte se numeau Galiţă, adică Galiţia, cu oraşul Leov, adică Lvov; Ţara Lăşească, adică Polonia, locuită de leşi sau polaci sau pomorani; oraşul Varşavă era Varşovia; Letva, Litva sau Lifta, adică Lituania, locuită de lifte; Ţara Şvedului, adică Suedia, numită adesea şi Ştocul, după numele Stockholmului, locuit de şvezi; Crăia Finilor, adică Finlanda locuită de fini.
Cele de la răsarit se numeau Ocraina, adică Ucraina, locuită de ocraineni şi cazaci; oraşul Chiov era Kiev; Ţara Moschinească era Rusia, numită şi Moscului, după numele Moscovei, locuită de moscali sau muscali.
Ţinuturile din Balcani se numeau Bosnă, adică Bosnia; Ţara Arvaţilor sau Arvaţka, adică Croaţia, locuită de arvaţi sau horvaţi; Ragughia era numită Coasta Dalmată, după numele italian al Dubrovnikului, Ragusa; Udriu sau Indrii era botezat oraşul Adrianopol din Turcia, numit astăzi Edirne; Sărună sau Sirună era botezat Salonicul.
Cele din Orient erau Misirie sau Mâsârie, adică Egipt, după numele lui arab, Misr; Ţara Harapiloru sau Harabistan, era Arabia; Ţara Persului era Iranul; Crâm era Crimeea, Crit era Creta, iar Chipru era Ciprul; Georgia era Iviria, iar oraşul Tbilisi se numea Tiflis; Ierusalimului îi zicea Rusalim sau Viclaim; în fine, China se numea Chitai.
Ţinuturile apusene erau Dania sau Danţka, adică Danemarca, locuită de dani; Flemengul era Flandra; Franţozul sau Ţara Frâncească era Franţa, locuită de frânci; Liutarenghia era Lorena; Luninburg sau Luţimburg era Luxemburgul; Inglezul sau Inglatera era Anglia; Işpanul sau Işpania era Spania; Roma se numea Râm; Viena se numea Beciu sau Viana; iar Leipzigul se numea Lipska, de unde vine numele Lipscanilor. („Academia Caţavencu”, nr. 685/2005)
Citeşte şi articolele:
