Mulţumită KGB-ului şi criminalului Ion Iliescu, membrii eşalonului 2 al Partidului Comunist Român (PCR) au ajuns, după 1989, miniştri, parlamentari, chiar prim-miniştri (XIV)

joi, ianuarie 12, 2023 19:13

Coada la butelii in dictatura ceausista

Antonie Iorgovan (fost senator PSD, „părintele constituţiei” iliesciene din 1992), interviu dat înainte de decembrie 1989, adică în dictatura comunistă: „Organizaţiile revoluţionare studenţeşti, sub conducerea nemijlocită a partidului, idee de excepţională importanţă a tovarăşului Nicolae Ceausescu

Interviu cu preşedintele Consiliului UASC (Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti – nota mea) din Universitate (Bucureşti – nota mea), tovarăşul asistent universitar Antonie Iorgovan.

La ultima Conferinţă a UASC din Universitate, toamna trecută, aţi fost reales în funcţia de preşedinte al Consiliului UASC. Care credeţi că au fost cauzele ce au determinat acest fapt?

Întrebarea este dificilă pentru mine. Ea ar fi trebuit pusă Conferinţei care m-a ales. Dacă este să ne raportăm numai după logica formală, de vreme ce am fost preşedintele Consiliului pînă în acel moment şi teoretic puteam să mai fiu ales, iar dacă acest lucru s-a realizat înseamnă că activitatea pe care am desfăşurat-o pînă atunci a fost pozitivă. În orice caz, eu am înţeles realegerea ca fiind înainte de toate încredinţarea unei sarcini dificile în a cărei rezolvare pînă în acel moment m-am format în suficientă măsură. Am înţeles că prin realegere, de la mine şi implicit de la Consiliu se aşteptau rezultate mai bune şi că nu ni se îngăduie să nu le obţinem. Acest fapt m-a determinat să-mi exprim convingerea, angajamentul în numele CUASC faţă de secretarul Comitetului de partid din Universitate, că în acţiunile noastre viitoare să ne situăm în fruntea mişcării studenţeşti din ţara noastră.

Care sunt resoartele care merită a fi evidenţiate şi cine sau ce le-a asigurat succesele?

Dintre resoartele propriu-zise se impune a fi remarcat, pe ansamblul Universităţii, cel organizatoric, iar în cadrul acestuia comisia de muncă patriotică. Indic imediat după şi nu înainte comisia culturală, deşi activitatea culturală în anul anterior a fost de-a dreptul excepţională, pentru că la aceasta au contribuit din plin organele de învăţămînt, organele de partid, organele sindicale, cadrele didactice şi angajaţii Universităţii şi facultăţilor în general. Cine şi ce le-a asigurat succesul, am spus-o şi repet: seriozitatea, spiritul de răspundere, pasiunea, calitatea de activist a celor ce lucrează în aceste sectoare şi comisii şi, este locul aici a aminti, în primul rînd pe cei care le conduc la nivelul CUASC, Matei Ani – organizatoricul, Ceauşescu Petre – munca politică, Severin Adrian – culturalul. Desigur, lista celor mai buni activişti este mult mai lungă, motiv pentru care cred nimerită constituirea unei rubrici permanente în paginile revistei noastre în care aceştia să fie aduşi la cunoştinţa tuturor studenţilor din Universitate.

În activitatea sa curentă, Consiliul UASC (Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti – n.m.) vine în legătură cu diferite compartimente din administraţia şi conducerea Universităţii. Ce relaţii, ce aspecte apar în acest proces?

În cuvîntarea la şedinţa festivă de deschidere a lucrărilor forumului tineretului din 3 noiembrie 1975, tovarăşul Nicolae Ceauşescu preciza cu deosebită claritate: „trebuie înţeles că asociaţiile studenţeşti, Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti nu sînt în nici un fel subordonate vreunui minister, şi cu atît mai puţin Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului. Ele sunt organizaţii revoluţionare care îşi desfăşoară activitatea sub conducerea nemijlocită a partidului şi trebuie să aibă o activitate şi o poziţie corespunzătoare”. Acesta a fost spiritul în care s-au desfăşurat legăturile organelor ASC (Asociaţia Studenţilor Comunişti – n.m.) cu rectoratul, cu direcţia administrativă, a Universităţii. În această privinţă în Universitate este o constantă tradiţie, cuvîntul asociaţiei este ascultat şi luat în considerare de către organele colective de conducere, ceea ce reprezintă şi o confirmare a prestigiului organizaţiei noastre.

Cum a trecut Consiliul UASC la aplicarea principiilor formulate la Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste în viaţa studenţilor Universităţii?

Lucrările Congresului, ideile de excepţională importanţă cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, animate de un profund umanism şi internaţionalism revoluţionar, au dat o nouă dimensiune muncii, au conturat noi orizonturi activităţii noastre viitoare. În acest spirit, sub îndrumarea organelor de partid, au fost regîndite şi elaborate imediat după terminarea lucrărilor Congresului planurile de activităţi ale CASC din facultăţi şi ale CUASC cuprinzînd acţiuni prin intermediul cărora să fie valorificate toate posibilităţile Universităţii ca factor de cultură şi civilizaţie. A fost constituit astfel un corp de studenţi propagandişti de la Facultatea de Filosofie, Drept şi Istorie, care, pe timpul perioadei de practică au organizat şi condus dezbateri politico-ideologice în cadrul organizaţiilor UTC (Uniunea Tineretului Comunist – n.m.) din unităţile socialiste din Capitală; de asemenea, ne-am preocupat şi ne vom preocupa în continuare de pregătirea studen de asemenea, ne-am preocupat şi ne vom preocupa în continuare de pregătirea studenţilor care intră în componenţa brigăzilor de răspîndire a cunoştinţelor ateist-ştiinţifice organizate la nivelul CUASC. Am organizat participarea unui număr de peste 500 de studenţi la acţiunile de muncă patriotică în cadrul Centrului de cercetări viticole de la Ştefăneşti (Argeş), ICM nr. 4 Bucureşti, Baza Sportivă Tei, CAP Măgurele şi Grădina Botanică. Principiile formulate de Congres vor constitui călăuza tuturor activităţilor noastre viitoare, în spiritul lor impunîndu-se o analiză obiectivă a deficienţelor care mai persistă în unele domenii, astfel încît să sădim în sufletul fiecărui student pasiunea pentru profesia aleasă, dragostea neţărumurită faţă de patrie şi partid, mîndria de a face parte din acest popor.

(Universitatea Comunistă – revista CUASC din Universitatea Bucureşti, anul IX, septembrie 1976, nr. 30, pag. 3)

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

Adauga un comentariu