A șaptea dimensiune

Unii oameni au prostul obicei să gândească în loc să muncească. Acesta este şi cazul lui John Locke (1632 – 1704), un englez provenit din lower middle-class. Când avea 17 ani, revoluţia engleză culminase cu decapitarea lui Carol I, iar Anglia era condusă de Cromwell, care era Lord Protector. În 1688 a debarcat în ţară Wilhelm de Orania şi Iacob al II-lea părăseşte Anglia. Chestia asta britanicii o numesc “Revoluţia glorioasă”.

După două revoluţii, decapitarea unui rege şi fuga [...]

Citeste mai mult...

Tiberius Plautius Silvanus Aelianus s fost un bun gospodar. El a gospodărit mai întâi prada ridicată din bătătura geţilor, apoi bătătura însăşi, care a fost dată în arendă întreprinzătorilor agricoli din sud – coloniştii bulgari, cum ar veni. Cum toată Dobrogea căzuse în mâna înarmată a legiunilor, Aelianus a intuit cu mare fler viitorul turistic al regiunii. Imediat s-a pus pe treabă şi, doborânnd una după alta cetăţile barbare [...]

Citeste mai mult...

Romanul Jacquelinei Dauxois, “Împăratul alchimiştilor”, prezintă un interes aparte pentru cititorul român întrucât conţine circa 30 de rânduri despre Transilvania şi Mihai Viteazul. De fapt, în aceste aproape 30 de rânduri, din care numai comentariul de subsol al traducătorilor ocupă 60, aflăm nu opiniile lui Rudolf al II-lea de Habsburg despre teritoriul vecin şi prieten, ci părerea autoarei.

Ori, mai bine [...]

Citeste mai mult...

Dacia lui Cotiso oscila aşadar între somnolenţă şi totalitarism. Venit la putere cu un discurs naţionalist, bazat pe şovinism antiroman şi xenofobie multibarbară, Cotiso a aruncat repede ţara într-o lungă izolare internaţională care a durat circa două luni. Economia internă era ea însăşi lovită de efectele dictaturii. Naţionalizarea promisă de tiran înaintea scrutinului traversa totuşi un impas: nimeni nu era sigur în contul cărei naţionalităţi [...]

Citeste mai mult...

Paul Morand, diplomat de carieră, scriitor, membru al Academiei Franceze, a dat prima oară cu nasul de români prin 1913, când l-a cunoscut pe Emmanuel Bibescu la Londra. S-a împrietenit apoi cu Anna de Noailles, Martha Bibescu, Elena Văcărescu şi cu Elena Şuţu, viitoarea soţie, în fine, nici unul vreun român de colea.

Îi plăcea să bată drumurile (“Primul Flaubert al călătoriilor dezinteresate…”, scria despre el Mihai Ralea) şi tot bătându-le a ajuns la Bucureşti, despre [...]

Citeste mai mult...

La cumpăna dintre ere, practic la trecerea într-un nou mileniu, eşecul politic al dacilor exasperase deja întregul Occident. Şi cum “întregul Occident” însemna pe atunci Roma, romanii era pe deplin nesatisfăcuţi de îndărătnicia dacă. Sub presiunea economiei slab performante, strămoşii noştri din Cămpia Getică năvăleau călare în sud, unde se aflau pe atunci structurile europene cele mai apropiate. Deşi dorinţa era exprimată fără echivoc, [...]

Citeste mai mult...