Pentru „boborul” votant de hoţi, corupţi şi mafioţi, vestigiile istorice româneşti nu sunt importante

sâmbătă, aprilie 29, 2023 6:14
Posted in category Istorie

Regimul PSD: casa memoriala Vasile Alecsandri in ruinaPentru „boborul” iubitor de Ion Ilieşti, pentru „boborul” care aplauda hoardele de mineri criminali, veniţi în Bucureşti să aducă întunericul dictaturii FSN-iste, pentru „boborul” care, astăzi, înghite gogoşile de la România TV, Antena 3 etc., cele cu Soros, oculta mondială etc., ei bine, pentru acest „bobor” – cum se exprima dictatorul criminal analfabet Nicolae Ceauşescu, cel care nu putea pronunţa corect anumite cuvinte elementare din limba română – urmele trecutului nostru, al românilor, pe aceste meleaguri nu contează.

Pentru acest „bobor” îndobitocit şi ţiganizat, de televiziuni în principal, a citi, a cunoaşte, a te informa, a-ţi ridica ochii spre stele, din noroiul maţului gros, nu reprezintă opţiuni viabile. Singura „opţiune viabilă” pentru regimentele de pupincurişti ai lui Ceauşescu şi al PSD-ului, urmaşul în crime al PCR-ului (Partidul Comunist Român), înseamnă să-ţi vinzi votul în schimbul unui litru de ulei şi al unei pungi imprimată cu trei trandafiri, apoi să boceşti ca proasta-n târg despre „cum ne fură ăştia, maică”.

Evident, România are şi oameni educaţi care vor binele acestei ţări, care pun, mai presus de interesul personal, interesul public. Doar ca acestea sunt voci izolate, acoperite de mugetele de la România TV, trompeta dictaturii criminalului Putin în România, post care, în seara zilei de 8 aprilie 2023, titra pe ecran: „Banii de pensii au fost furaţi de un ministru USR-ist!” (hăăăăăăăăăă, hăăăăăăăăă, hăăăăăăăă). Şi nimeni din România nu închide acest closet, această budă, acest WC urât mirositor numit România TV (RTV).

Dar să revenim la vestigiile istorice româneşti. Iată un exemplu de proiect, apărut în presa din 2004.

Manifest pentru restaurarea „Casinei Române”

Societatea cultural-politică a negustorilor şi intelectualilor braşoveni a rămas în istorie sub numele de „Casina Română”. Inaugurată în 1835, pe temelia unui vechi edificiu medieval din strada Poarta Schei nr. 3, casina a fost un fel de club privat şi exclusivist al oamenilor de afaceri, al cărei nume era inspirat din cel al clubului vienez „Kasino”.

În „Casina Română” se încheiau tranzacţii şi a funcţionat sediul primei burse braşovene. Asociaţia negustorilor români din Braşov, numită „Gremiul de comerţ levantin”, i-a avut ca membri pe Rudolf Orghidan şi pe Ioan Iuga, care erau şi membri fondatori ai casinei.

Contribuţia fiscală a lui Orghidan la bugetul vistieriei austro-ungare era copleşitoare. Între anii 1839-1843 el a plătit taxe vamale şi de tranzit de 18.225 de florini, ceea ce înseamna de patru ori mai mult decât ale negustorilor saşi din oraş.

La mesele casinei se citea Curierul românesc, fondat de Ion Heliade Rădulescu, Gazeta de Transilvania, fondată de Gheorghe Bariţiu, Kronstädter Zeitung şi o sumedenie de gazete umoristice şi ilustrate aduse de la Bucureşti.

În Braşovul de altădată, Sextil Puşcariu a scris că negustorul iubitor de cultură Ioan Iuga a deschis mai târziu porţile casinei şi i-a făcut membri pe Gheorghe Bariţiu, pe Iacob şi pe Andrei Mureşianu.

Casina a devenit un creuzet al Revoluţiei de la 1848 din Transilvania, iar mai târziu un forum patriotic, în care se comenta că activistul antidualist Ilie Măcelariu a fost huiduit în Parlamentul de la Budapesta sau ca opera Dacia preistorică a lui Nicolae Densuşianu a fost interzisă de cenzura maghiară.

În casină se consuma cafea neagră, se bea pelinaş, ţuică şi vin şi se juca biliard, şah şi jocurile de cărţi „şaizeci şi şase”, „vărul”, „dardl”, „pichet”, „ferbel” şi „preferant ilustrat”.

Odată cu instaurarea regimului comunist, casina îşi încetează activitatea, iar eforturile depuse după Revoluţia din decembrie 1989 pentru a fi restaurată au eşuat în sălile tribunalelor. („Academia Caţavencu”, nr. 677/2004)

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

Adauga un comentariu