A șaptea dimensiune

Ceaușescu le-a ordonat să tragă. Generalul Vlad: „Voi face în așa fel să merit încrederea dumneavoastră”

Revoluţionarul Teodor Mărieş le dă timișorenilor acces liber la dosarul Revoluției. Așa cum a promis, toate cele peste 50.000 de file ale dosarului pot fi citite pe internet, gratuit, de către oricine.

Mărieș s-a ținut de cuvânt. De la 1 decembrie, pe www.dosarelerevolutiei.ro pot fi citite cele peste 50.000 de pagini ale dosarului Revoluţiei de la Timişoara. Fiecare filă a fost scanată pentru ca oricine dorește să studieze istoria recentă s-o poate face printr-un singur click.
Teodor Mărieș, preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie” și candidat ARD la Senat în Colegiul 1 Timișoara, a vrut inițial să ofere cei 800 de gigabiţi de istorie, primăriei de pe Bega. Edilii însă l-au refuzat, așa că a cumpărat un domeniu și a urcat singur pe internet informațiile.

„Am promis că, până pe 1 decembrie, Dosarul Revoluţiei de la Timişoara să poată fi accesat de toţi timişorenii. Mă bucur că am reuşit, după o muncă titanică, să avem tot acest dosar. Multe pagini erau în stare avansată de degradare şi informaţii vitale riscau să se piardă. Am publicat acest dosar pe Internet şi îl vom pune şi la dispoziţia Memorialului Revoluţiei. Iniţial am vrut să colaborăm cu Primăria Timişoara, dar nu am găsit înţelegere”, spune Mărieș. Pentru desecretizarea dosarului, Mărieș a făcut greva foamei în repetate rânduri.

Procesul a început în martie 1990, la Casa Tineretului

Într-un prim dosar, al „Lotului celor 24”, au fost trimişi în judecată reprezentanţii fostului partid comunist, în frunte cu Ion Coman, membru al C.P.Ex., alături de primul secretar de judeţ Radu Bălan şi secretarii Comitetului Central, Ilie Matei şi Cornel Pacoste.
În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată generalul de securitate Emil Matei şi alţi ofiţeri de miliţie şi securitate, inculpaţi pentru deschiderea focului, soldat cu zeci de morţi şi sute de răniţi, inclusiv pentru sustragerea şi incinerarea cadavrelor celor ucişi.
Nu au putut fi trimişi în judecată generalii Constantin Nuţă, Velicu Mihale şi colonelul Petre Moraru, deoarece primii doi au murit într-un accident de elicopter, iar ultimul s-a sinucis într-o celulă.

Procesul a început în martie 1990 şi s-a desfăşurat la Casa Tineretului din Timişoara, până în noiembrie acelaşi an, când s-a dispus restituirea cauzei la procuror pentru completarea urmăririi penale, inclusiv pentru inculparea altor persoane din Ministerul Apărării. Hotărârea de restituire a fost respinsă, iar judecata a continuat la Secţia Militară a Curţii Supreme de Justiţie în perioada aprilie – decembrie 1991.
Prin schimbarea încadrării juridice în omor deosebit de grav au fost condamnaţi la pedepse de peste 15 ani de închisoare Ion Coman, Radu Bălan, Cornel Pacoste şi ofiţerii de securitate şi miliţie Ioan Popescu, Traian Sima, Ion Deheleanu, Ioan Corpodeanu şi Iosif Veverca. Sentinţa a rămas definitivă abia în iunie 1997.
„Ca fost procuror militar şi participant la procesele privind Revoluţia din Timişoara apreciez demersurile făcute pentru aducerea la cunoştinţa publicului a acestor documente privind istoria recentă a României”, spune generalul de brigadă magistrat (rez.) Romeo Bălan.

„Dosarul a fost tergiversat exagerat de mult”. Iliescu a făcut recurs în anulare

Mărieș consideră că, dacă în România nu erau alte interese, dosarul revoluției timișorene s-ar fi judecat mult mai repede. „Este din punctul meu de vedere un precedent creat după 70 de ani în România. Un dosar penal e pus la dispozția opiniei publice pentru ca aceasta să poată lua cunoștință de toate elementele și fazele procesuale. Ceea ce rezolvă acest site e că ajută ca precedent. Justiția trebuie să fie făcută la vedere”, a declarat Mărieș.
Dosarul s-a tergiversat „exagerat de mult”, după cum spune președintele Asociației „21 Decembrie”, din cauza lui Ion Iliescu: de la diversiunea de după 22 decembrie 1989 până la recursul în anulare depus imediat după instalarea lui în al treilea mandat de președinte al țării.

Statistici curioase

Statistic, Dosarul Revoluției de la Timișoara arată că manifestațiile din stradă au fost făcute de muncitori tineri, români. Scânteia a fost protestul de solidarizare cu pastorul reformat Tokes Lazslo, dar statistica arată că marea majoritate a demonstranților au fost ortodocși.
„Există o statistică detaliată cu privire la cei arestați. Pe 19 decembrie 1989 la ora 19.00, conform documentelor din dosar, erau arestate 813 persoane. Un număr de 716 dintre aceștia erau români, iar majoritatea, 535, muncitori. 803 dintre ei aveau până în 35 de ani. Un număr de 53 erau membri PCR, iar alți 413 erau UTC-iști, în timp ce majoritatea erau ortodocși”, a declarat Mărieș.

STENOGRAMĂ

Ceaușescu le-a ordonat să tragă. Generalul Vlad: „Voi face în așa fel să merit încrederea dv.”

Pe site sunt prezentate și câteva extrase din volumul procurorului militar Romeo Bălan. Între acestea, o stenogramă cu Ceaușescu și miniștrii săi:

Tov. Nicolae Ceauşescu: Voi n-aţi executat ordinul dat, că am dat ordin care este obligatoriu pentru voi, pentru toate unităţile, atât ale Ministerului Apărării cât şi ale Ministerului de Interne. Cum este posibilă o asemenea situaţie? Nişte derbedei să intre în sediul Comitetului judeţean de partid, să bată soldaţi, pe ofiţeri, şi ei să nu intervină? Ce au făcut ofiţerii tăi, Milea, de ce nu au intervenit imediat, de ce nu au tras? Trebuia să tragă, să-i lase jos, să someze şi pe urmă să tragă în picioare.

Tov. Tudor Postelnicu: Vă asigur, tovarăşe secretar general, că nu se va mai repeta o asemenea situaţie. Vă rog să-mi acordaţi această încredere şi să lăsăm să vorbească faptele până când dumneavoastră, conducerea supremă de partid, Comitetul Politic executiv vor aprecia.

Tov. Vasile Milea: Garanţia pentru mine este că n-am înţeles primejdia de la început, acum îmi este clar, când aţi spus că este stare excepţională.

Tov. Vlad Iulian: Vă asigur, tovarăşe secretar general, că ascultând sarcinile care mi le-aţi dat, voi face în aşa fel să merit încrederea dumneavoastră”.

Citeste si articolele:

• Cum (n-)a explodat mămăliga românească în 1956
• Cât ne costă falșii revoluționari
• Ce făcea cetățeanul „cinstit” Ilici Iliescu în decembrie 1989
• (Contra)revoluţia lui Badea, Ciutacu şi Voiculescu
• Ce făcea armata la Loviluţia din 1989