Anii 1990: SRI-ul si Politia furau cot la cot cu infractorii

vineri, iulie 7, 2017 8:40
Posted in category Istorie, Justitie

De la stanga: Petre Roman, Virgil Magureanu, Ion IliescuPreambul

Încă dinainte de decembrie 1989, Ardealul şi în special municipiul Cluj-Napoca au reprezentat zone de interes maxim atât pentru serviciile secrete româneşti (şi nu numai), cât şi pentru conducerea ţării. După 1989, structurile consolidate în perioada comunistă au continuat acţiunile de diversiune în zonă, obţinând totodată şi importante averi în folosul propriu, desigur prin acţiuni ilegale, de contrabandă, care au generat pierderi enorme bugetului. Un rol important în consolidarea unor reţele de tip mafiot l-au avut şi îl au în continuare factorul politic şi cel social. Nu este deloc întâmplător faptul că în Cluj-Napoca se află (era iunie 1998 – n.m.) sediul central a două partide care speculează intens sentimentul naţionalist (UDMR, PUNR şi, mai nou, AUR), că în Cluj-Napoca păstoreşte Înalt Preasfinţitul în grad Bartolomeu Anania (mitropolitul Ardealului, la acea vreme, fost turnător la Securitatea comunistă – n.m.), că în Cluj-Napoca este sediul central al Băncii Dacia Felix (bancă a SRI-ului din anii 1990, creată cu bani negri – n.m.), că în Cluj-Napoca a luat cea mai mare amploare Caritasul (afacere de tip piramidal din anii 1990, ce a lăsat mii de români cu buzunarele goale, banii fiind luaţi de foştii securişti şi politicieni ai momentului – n.m.), că Cluj-Napoca este localitatea cu cel mai bizar primar în persoana lui Gheorghe Funar (primar al Clujului în anii 1990 de orientare naţionalist-comunistă, n.m.) etc. Să revenim însă în prezent (era iunie 1998 – n.m.) pentru a vedea cum se împletesc interesele politice cu cele ale organelor plătite să vegheze asupra respectării legilor în vederea obţinerii de foloase necuvenite.

Vulpea cel bătrân şi cărţile de aur

Să începem aşadar cu un binecunoscut personaj, generalul Virgil Ardeleanu – şeful Poliţiei Capitalei. Încă de pe vremea guvernării PDSR (actualul PSD – n.m.), Ardeleanu este bun tovarăş cu colonelul Ielceanu – fost şef al Serviciului Crimă Organizată din IJP Cluj (trecut în rezervă imediat după numirea colonelului Blaga la comanda IJP Cluj), cu un armurier din cadrul poliţiei budapestane, cu numitul Roland Caruso – cunoscut proxenet din Cluj şi cu IYAD ARAFAT SHEDADEH DIAB, prin intermediul lui Ardos Gyuri – cetăţean maghiar. Tovarăşi, tovarăşi, dar la ce, ne veţi întreba. N-o să vă răspundem. Că atâta minte avem şi noi să nu ne apucăm să susţinem că ar fi vorba despre trafic de arme, proxenetism, maşini furate sau stupefiante. Nu. Cei numiţi mai sus schimbau câte un volum de Heidegger, Bertolt Brecht şi Rodica Ojog-Braşovaenu. Reţeaua de cititori este internaţională şi acţionează pe teritoriul Austriei, Germaniei, Ungariei, Croaţiei, Iugoslaviei, Ucrainei, Rusiei şi României. Lecturile s-au derulat şi se derulează prin intermediul firmelor SACRAMENTO şi DIAB (de la parterul Casei de Modă Cluj-Napoca) ale lui IYAD ARAFAT, cu care col.(r) Ielceanu s-a şi asociat imediat după ce a fost trecut în rezervă. De altfel, sunt binecunoscute ieşirile ilegale din ţară, în Ungaria (pentru care nu şi-a anunţat niciodată superiorii), ale col. Ielceanu, atunci când Ardeleanu avea probleme şi de unde se întorcea cu importante sume în valută. Importante sume de bani au fost obţinute şi din traficul de cărţi furate şi înmatriculate ilegal de către cei doi ofiţeri enumeraţi mai sus, prin intermediul lui IYAD (de citit cazul cetăţeanului german Peter Bild al cărui volum a fost furat şi înmatriculat de către IYAD, deşi actele cărţii se află şi în prezent în posesia lui Bild, iar procuratura a dat, bineînţeles, soluţie de neîncepere a urmăririi penale întrucât nu sunt destule elemente (?). Prin intermediul şefului restaurantului Rapsodia, domnul Pop. Cei doi au achiziţionat apartamente şi imobile naţionalizate (pe strada Moţilor şi pe strada Bisericii Ortodoxe), pe care apoi le-au valorificat la preţuri mult mai mari, constatând că spaţiile nu sunt potrivite pentru biblioteci. După venirea colonelului Grigore Blaga la comanda IJP Cluj, o serie de ofiţeri din reţeaua lui Ardelean (care făceau legătura cu cercurile de lectură) au fost trecuţi în rezervă, mulţi dintre ei la cerere (vezi cazul colonelului Ielceanu, pensionat pe caz de boală). Totuşi, în poliţia clujeană , Ardeleanu a reuşit să-şi menţină câteva piese tari cum ar fi: colonelul Pop Toader – adjunctul şefului IJP Cluj, lt. col. Apahidean – adjunctul Poliţiei municipiului Cluj-Napoca (prieten la cataramă cu Roland Caruso), căpitanul Dănuţ Boloş – şeful Biroului Anticorupţie din cadrul Serviciului economic.

Întâlnire de grad superior

În urmă cu o lună (mai 1998 – n.m.), în Cluj-Napoca, a avut loc o întâlnire extrem de interesantă. În weekend s-au aflat ca din întâmplare la Cluj şi s-au întâlnit tot din întâmplare următorii: Virgil Măgureanu, Virgil Ardeleanu, Ioan Mircea Paşcu (zis şi Puiu) şi Cornel Caraba – şeful SRI Cluj (de remarcat că aceasta se întâmpla înainte de izbucnirea scandalului Ţigareta 2), subiectele fiind de natură beletristică, precum şi sprijinirea lui Gheorghe Funar în acţiuni antimaghiare (vezi cazul plăcuţei cu poetul Alexandru Petrovici), având în vedere că, oricum, în curând primarul nu le va mai fi de niciun folos.

Paranteză cu schepsis

Şi dacă tot am pomenit cuvântul Caraba, să dăm câteva detalii, să nu se creadă că ar fi vorba despre vreun substantiv comun. Precedentul scandal al serviciilor secrete din Cluj l-a ocolit pe dl. Cornel Caraba, şeful SRI local. Nu este o surpriză, pentru că este un ofiţer antrenat să supravieţuiască. Unul dintre primele exerciţii de salvare l-a trăit în 1986, când a apărut la Cluj, venind din UM 0544, aşa-zisa “Antena DIE”, imediat după antentatul de la sediul “Europei Libere” – poate să ne mai ajute dl. Cătălin Harnagea sau securistologul Mihai Pelin, că e democraţie. A doua supravieţuire reuşită a fost în 1989, în timpul vânzolului. Dl. Caraba a participat activ la revoluţie, refugiindu-se la Armata IV din Cluj unde a făcut mărturisiri despre securiştii care au avut ordine clare să tragă în populaţie. Deh, trebuia să pârască cineva şi securişti, că prea trăsese numai armata. Buun. Fiind el dovedit om de bază al regimului democrat, a fost recuperat de Virgil Măgureanu care şi l-a înregimentat. A fost, aşadar, încadrat mai întâi la compartimentul Antitero, condus de Ioan Medan, apoi a fost avansat de două ori succesiv la excepţional şi numit şef al SRI Cluj. Misiunea lui, aşa cum este apreciată de analişti, a fost de ştergere a urmelor mai vechi ale dlui profesor Măgureanu. Era, cum ar veni, rândul altora să supravieţuiască: au zburat, pe rând, Ioan Medan, col. I. Bura şi col. Ioan Pop. În locul lor, au fost angajaţi, cu colaborarea şefului cadrelor SRI-Cluj, Cornea, diverşi civili, apropiaţi ai lui sau ai familiilor prietene (vezi, de ex., nepoata col. Neciu, fost 0215, o fostă chelneriţă, Ana Rotariu etc.). La promovări nu mai era, însă, la fel de uşor. Trebuia să mai contribui cu ceva materiale de construcţie la vila lui Caraba din staţiunea Beliş, precum maiorul Constantin Popovici sau Pavel Leoca, promovat şef la Antitero. Dar nimeni nu e ca lt. col. Mureşan, şeful protecţiei informative a cadrelor, care este pentru Caraba ceea ce Caraba a fost, sau mai este, încă, pentru Măgureanu. Dar dacă tot am povestit despre staţiunea Beliş, trebuie să povestim puţin şi despre frumuseţile patriei, puse cu mult gust în valoare de vila dlui Caraba, atât cât i-a permis salariul său de bugetar. La Beliş, şeful SRI a cunoscut-o, pe furiş, pe Mirela. Mai exact, că lucrăm în informaţii, pe Mirela Dan, ospătăriţă la complexul Beliş Fântânele. Idila a fost atât de puternică încât domnul Caraba, galanton, a dus-o la Cluj, cu ajutorul lui Apahidean de la SC Transilvania Turism, fratele colonelului Apahidean de la Poliţia Cluj. Iubiţica a aterizat direct pe funcţia de şefă de complex la Casa Albă, de pe strada Racoviţă. Ca să dea culoare amorului lor, cei doi şi-au petrecut, se zice, două săptămâni de vis într-una din cele trei vile de protocol ale SRI de la mare. O umbră mică era să le stăvilească amorul pentru că un echipaj al Poliţiei Huedin a prins-o pe Mirela cu portbagajul plin de obiecte de inventar furate de la Beliş. Totul s-a muşamalizat la intervenţia discretă dar fermă a unui mare ştab al Poliţiei la colonelul Rusu, şeful Poliţiei Huedin. Aşa că totul pare să se fi aranjat. Astăzi (iunie 1998 – n.m.), având multe pe cap, domnul Caraba ţine la dsipoziţia sa trei autoturisme de serviciu, ajungându-se ca unii ofiţeri din subordine să plece în misiune cu autobuzul! Dar asta nu o să-i împiedice pe mai marii ţării să ţină în funcţie un om atât de devotat!

Ai noştri se văd cu ai lor

O altă întâlnire i-a avut ca protagonişti pe Virgil Măgureanu, Ioan Mircea Paşcu, Virgil Ardeleanu şi colonelul Neciu, privind informările trimise la Bucureşti despre “activitatea” ca ofiţer şi nu numai a lui Virgil Ardeleanu şi care nu fac decât să slăbească reţeaua şi încasările. O a treia întâlnire i-a avut ca protagonişti pe Ion Ţiriac, Ioan Rus – fost prefect PDSR de Cluj şi reprezentant Mercedes pe Cluj -, Ioan Mircea Paşcu, Virgil Ardeleanu şi Radu Sârbu – directorul FPS Cluj. Întâlnirea a avut loc la sediul reprezentanţei Mercedes de pe Calea Turzii şi a avut ca subiect de discuţie posibilităţi de achiziţionare a unor societăţi comerciale într-un mod avantajos, adică prin divizarea unor societăţi, rămânând la stat societatea nerentabilă şi care urmează să preia toate datoriile şi al băieţii veseli societatea rentabilă (exemplu: Combinatul de Celuloză şi Hârtie de la Dej pentru care domnul Saizu – director DRP din cadrul FPS Bucureşti – şi-a dat avizul în sensul expus mai sus). Băieţii veseli care ar urma să pună banii pentru achiziţionarea acestor societăţi sunt: Ion Ţiriac – cu grosul, Ioan Mircea Paşcu, Ioan Rus, Virgil Ardeleanu şi, la propunerea acestuia din urmă, un personaj de la Bucureşti care nu a fost de faţă şi anume domnul procuror Griga de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, cel care l-a scos din arest, după numai 5 zile (deşi primise mandat de arestare pe 30 zile), pe Costică Pocol – unul din capii mafiei clujene, întrucât era pe punctul (şi chiar i s-a propus) de a da declaraţii despre afacerile lui cu Ardeleanu şi Funar.

Vulpea scoasă din bârlog şi-a lăsat oameni zălog

Se pare că anchetele asupra activităţii domnului Virgil Ardeleanu nu au rămas fără efect, descoperindu-se că este bun prieten cu un armurier din cadrul poliţiei Capitalei urmărit de mai multă vreme pentru implicare într-o reţea de trafic de cărţi. Foarte stresat de faptul că este departe de afacerile lui din Cluj şi că oamenii lui din Poliţia Cluj cad unul câte unul, în urma unei informaţii cum că domiciliul de pe strada Eminescu este filat din maşini de oamenii lui Neciu, în urmă cu două săptămâni (mai 1998 – n.m.), Ardeleanu l-a sunat iritat pe Neciu, solicitându-i să-şi retragă imediat maşinile care-i filează casa că, de nu, o să dea de dracu’. În fapt, informaţia era greşită întrucât cele trei maşini, care supravegheau în schimburi, aparţineau unor tineri PNŢCD-işti din Cluj, mai curioşi, cu lecturi poliţiste.
Ardeleanu însă nu doarme. Cu puţin timp în urmă, a reuşit să-l reangajeze în Poliţia Cluj (fără acordul IJP local) pe col. Antonesei, unul dintre oamenii lui pe care vrea să-l plaseze în funcţia lui Neciu, adică şef la UM 0215 Cluj, deşi col. Antonesei a fost trecut în rezervă în urmă cu câţiva ani pentru construirea unei cabane pe malul lacului Tarniţa fără să deţină niciun fel de acte pe materialele de construcţii şi folosind subofiţeri din poliţie la ridicarea edificiului. Între timp, Antonesei a scăpat de tinichea întrucât i-a vândut cabana baschetbalistului Roşnavschi, fost jucător la U Cluj. (“Academia Caţavencu”, nr. 342/1998)

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

One Response to “Anii 1990: SRI-ul si Politia furau cot la cot cu infractorii”

  1. Milionarii de azi ai Romaniei sunt fosti membri ai clanului Ceausescu sau urmasii acestora | A șaptea dimensiune says:

    mai 5th, 2019 at 20:43

    […] Anii 1990: SRI-ul si Politia furau cot la cot cu infractorii […]

Adauga un comentariu