Cum să construim un Armaggedon fără profesor

marți, martie 6, 2012 15:22
Posted in category Puţină fizică

Cum să construim un Armaggedon fără profesorNu, nu e vorba despre vreun nou dosar cu casele lui Năstase, ci de felul în care ar putea fi făcute praf. Literalmente. Și nu de către hoarde de votanți supărați pe „vechea guvernare“. Ci mai simplu și mai eficient. Tot căutînd pe net informații despre impactul asteroizilor (că vorbeam zilele trecute de ei), T.U. a dat peste un simulator de impact făcut de cercetătorii de la University of Arizona. Și s-a jucat puțin cu el (ceea ce puteți face și voi, aicișa sau aici), fin’că era mult prea distractiv/distructiv. Iaca niște rezultate.

Să presupunem că un bolovan de fier (asteroid tipic), de vreo zece kilometri diametru, pică în Marea Neagră, mai la sud de peninsula Crimeii, la un unghi de impact tipic (45o) și cu o viteză tipică (vreo 60.000 km/h). În locul de impact, Marea Neagră atinge adîncimea maximă, cam 2 km. Să mai presupunem că noi am fi înghesuiți toți la Timișoara, la graniță, încercînd să fugim mîncînd pămîntul (pasămite știam și căutam refugiu, dar n-am ajuns decît la 1.000 de kilometri față de punctul de impact). Înainte de a intra în atmosferă, un astfel de asteroid ar avea o energie echivalentă cu trei milioane de bombe „Țar“, cea mai mare armă nucleară detonată vreodată – de către ruși, evident. Că americanii i-ar fi spus „Președinte“. Sau, dacă vreți o echivalență mai ușoară, energia asteroidului ar fi de 140 de milioane de megatone TNT. Adică 140.000.000.000.000 TONE de trotil. Toate zerourile aste ne spun că este enorm!

Simulatorul ia efectele pe rînd, începînd cu craterul format în apă: 140 km. Apoi, pe fundul mării, se va forma un crater final de 150 de km, adînc de vreun kilometru și jumătate. Volumul de material evaporat va fi de “doar” vreo 3.500 km3. Adică un paralelipiped de 10 x 10 x 35 km. Jumătate din materialul ăsta va rămîne în crater, unde ar forma o pătură de vreo 600 de metri grosime.

Acum ajungem la efectele termice: globul de foc, cu o rază vizibilă deasupra orizontului de 90 de kilometri, va apărea de 20 de ori mai mare decît Soarele. Fluxul de radiație termică ajunge la Timișoara în aproape zece secunde și ar fi cam de 55 de ori mai puternic decît cel solar. Mai toată hîrtia, hainele, copacii și iarba ar lua foc, iar oamenii ar suferi arsuri de gradul trei cam peste tot.

200 de secunde mai tîrziu vine și cutremurul, care la punctul de impact ar fi de gradul 10 pe scala Richter, adică mai puternic decît oricare altul înregistrat în istorie. Unele ferestre s-ar sparge.

La 500 de secunde după impact ajunge la Timișoara și materialul ejectat, care se va depune într-o pătură de vreo juma’ de metru.

În aproape o oră urmează unda de șoc (aerul compresat, care inițial călătorește supersonic, dar se limitează rapid la viteza sunetului): suprapresiunea este de 1,76 bari (ca și cum ai sta la vreo 17 metri sub apă). Sunetul ar provoca dureri în urechi, dar ce face unda de șoc e și mai și: toate geamurile se sparg, unele din clădirile de cărămidă cu mai multe etaje, toate cele cu structuri de rezistență din lemn, podurile cu armături metalice colapsează, iar 90% dintre copaci vor fi doborîți la pămînt.

Despre tsunami ce să vă spună Tata Uraniu? Doar că ar avea pînă la 1,1 km înălțime la Constanța. De restu’ vă prindeți voi deja.

Ăăă, am uitat să precizez: cam la fel a fost pietroiul care a dus la extincția dinozaurilor. Vreo douăzeci de astfel de ciocniri s-au întîmplat în toată istoria Terrei. E drept, asteroizi ca cel de mai sus – așa numitele EOL (end-Of-Life) events – ne vizitează cam o dată la 200 de milioane de ani. Sau, dacă ne luăm după alte estimări, o dată la 65 de milioane de ani. Cam cît au trecut de la ultimul impact de soiul ăsta. Și noi ne îngrijorăm de bugetul de pensii. (Nic Sarbu)

Iată şi un comentariu.
Dinozaurii au primit ce au meritat, ca erau mari si prosti si trebuia sa lase loc unor fiinte mai inteligente cum ar fi oamenii. Stim cu totii ca bolovanul se apropie dar asta este in stransa legatura cu progresul tehnologic. Se va cunoaste momentul impactului cu cateva saptamani inainte si omenirea sa va ingrozi.
la 10 minute dupa prima breakingnews populatia terrei va scadea cu 50%.la 12 minute andreea cretulescu se va sinucide in direct. vor urma valuri de sinucidere din empatie.
la 15 ore dupa se va fi format prima comisie internationala anticalamitate din istorie(c.i.a). populatia va fi sazut la un miliard: jumatate credinciosi, jumatate smecheri.
la 72 de ore va avea loc primul test de bombardare cu neutrini. bruce willis va muri in misiune, salvandu-ne de a doua mare amenintare planetara: el insusi.
la 15 zile dupa vor mai fi cam 3-4 milioane de oameni. 3 milioane chinezi.
la 17 zile se va forma cea mai mare spirala care se poate forma din 270 de oameni, cu un diametru egal cu al cataroiului. se vor concentra simultan si bivolaru il va pulveriza cand tocmai se pregatea sa se frece de atmosfera.
la 18 zile CNN isi va cere public scuze.

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

6 Responses to “Cum să construim un Armaggedon fără profesor”

  1. Andrei says:

    martie 9th, 2012 at 18:19

    Sa inteleg ca se poate termina repede in caz ca se intampla asa ceva……

  2. Cum identificăm diverse Obiecte Zburătoare Neidentificate | A șaptea dimensiune says:

    ianuarie 25th, 2015 at 17:20

    […] Cum să construim un Armaggedon fără profesor […]

  3. Suntem copiii stelelor | A șaptea dimensiune says:

    ianuarie 25th, 2015 at 17:25

    […] Cum să construim un Armaggedon fără profesor […]

  4. Cum funcţionează GPS-ul | A șaptea dimensiune says:

    iulie 12th, 2015 at 13:50

    […] Cum să construim un Armaggedon fără profesor […]

  5. De ce apar anotimpurile | A șaptea dimensiune says:

    iulie 13th, 2015 at 13:25

    […] Cum să construim un Armaggedon fără profesor […]

  6. Despre Terra şi axa sa polară | A șaptea dimensiune says:

    iulie 14th, 2015 at 8:39

    […] Cum să construim un Armaggedon fără profesor […]

Adauga un comentariu

*

Ro2.ro Free PageRank Checker