A șaptea dimensiune

Să nu uităm însă Moldova. Căci pe la 1774, anul păcii de la Kaciuk –Kainargi şi cel al urcării pe tronul din Iaşi a lui Grigore al III-lea Ghica, Moldova intră în cea mai fertilă perioadă a dezvoltării sale. Pierderea Bucovinei de nord în favoarea Austriei – altminteri act samavolnic, înscris pe linia tradiţională a […]

Prin 1753, pe când lenevea netulburat pe tronul Moldovei şi culegea fără bătaie de cap roadele unui jaf rezonabil, Constantin Racoviţă începu să simtă nişte mâncărimi în dos. Aşa de tare îl îmboldiră furnicăturile din şezut încât Măria Sa râvni la domnia Munteniei, pe care o şi căpătă până la urmă, după truda amarnică a […]

Cea de-a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat în Muntenia s-a sfârşit în 1748, deoarece Grigore al II-lea Ghica, aflat pentru a treia oară pe tronul Moldovei, dorea să se instaleze pentru a doua oară la Bucureşti. Pentru noua repartiţie, Grigore “stărui cu foarte îmvelşugată dare de bani”, lucru ce permise vizirilor sforari să-şi schimbe […]

Nici nu s-a răcit bine trupul cald încă al lui Grigore Callimachi – sugrumat şi decapitat în 8 septembrie 1769 – că pe tronul rămas gol se prăbuşeşte bătrânul Constantin Mavrocordat. Nea Costică era, săracu’, cam la al patrulea mandat şi la o vârstă la care alţi domnitori fanarioţi îşi hodineau senilitatea în palate de […]

În 1767, Grigore Callimachi urcă pe tronul Moldovei cu mâinile adânc băgate în buzunare. El va coborî, doi ani mai târziu, cu ele încrucişate pe piept. Dar să nu anticipăm, şi să vedem mai degrabă de ce l-au sugrumat vizirii turci pe acest domn slab, anost şi lipsit de personalitate. Grigore era un ins năuc, […]

Grigore al III-lea Ghica a urcat pe tronul bătătorit de tătâne-su, Grigore al II-lea Ghica, în urmă cu 20 de ani. Bunică-su, Grigore I Ghica, n-a apucat să-şi vadă nepotul domnitor, fapt ce l-a mâhnit chiar pe strănepotă-su, Grigore al IV-lea Ghica. Toate aceste evenimente legate de numerotarea generaţiilor fanariote se desfăşurau în anul 1764, […]

Cel de-al doilea mandat al lui Ioan Teodor Callimachi în Moldova a luat sfârşit în 1761, moment în care titularul său a luat calea Stambulului şi a hodinei lumeşti. În mecanismul domniei fanariote, această clipă de repaos îmbelşugat, de fapt apogeul unei vieţi pline de tensiune, intrigi şi sforării, reprezenta răsplata absolută. Axiologia Fanarului punea […]