In comunism, un scriitor nu avea voie sa-si puna poza pe coperta cartii

luni, noiembrie 21, 2011 22:15
Posted in category Dictatura comunistă

Cozi in comunismTrăind într-o Românie rămasă moştenire de la comunişti, cei care au spălat la greu creiere în această ţară, falsificând istoria românilor, demolând tradiţii, inventând personaje absurde (moş Gerilă) etc., nu prea te mai miri de faptul că cizmarul dictator care stâlcea la greu limba română (‘preteni’) este privit astăzi ca un personaj pozitiv, care a făcut numai bine. Ce contează că-n România lui Ceaşcă (din păcate şi a mea sau a ta) se trăia mai rău ca în Africa, această ţară fiind considerată Etiopia Europei în acea vreme.

Pentru colhoznicul analfabet, pentru şoferul de autobuz care câştiga într-o zi, din şpăgi, cât un profesor într-o lună, pentru gestionarul care era dumnezeul tău din acea perioadă, având pâinea pe mână, în timp ce populaţia avea pâinea la raţie, ei bine, pentru toţi aceştia şi mulţi alţii, regele comunist Ceaşcă a fost într-adevăr ‘Demiurgul’, ‘geniul Carpaţilor’, ‘marele Cârmaci’, ‘eroul păcii mondiale’.

Desigur, ‘savanta’ e fost vinovată, ‘Cârmaciul’ fiind bine intenţionat, atâta doar că era sub papucul nevestii. Ca un adevărat bărbat de stat, Ceaşcă a confundat România cu propria ogradă, aducându-şi toate rudele sale şi ale nevestii în funcţii la Bucureşti, în Oltenia toţi fiind neamuri între ei.

În episodul de astăzi, vom povesti de o altă aberaţie a dictaturii comuniste: interzicerea apariţiei pozei unui scriitor pe coperţile propriilor cărţi, doar ‘geniul’ Carpaţilor putând fi ‘pozat’ pe operele sale ‘de o valoare inestimabilă’. Iată cum descrie apariţia acestei prevederi hilare ‘Academia Caţavencu’.

Pentru cei care au deschis televizoarele după 1989, o poveste despre cum a fost până atunci. Despre cum chestii banale cădeau sub interdicţii speciale. Azi vă voi vorbi despre interdicţia de a apărea fotografia autorului pe coperta a patra a cărţii. De prin anii ’80 a apărut această interdicţie. Publicai o carte şi nu aveai dreptul să-ţi pui fotografia, ca tot autorul, pe coperta a patra. Nu era voie! Era interzis! De ce? Iată povestea din spatele interdicţiei.

Tovarăşul Ion Spălăţelu, un tovarăş de nădejde de pe la secţia de presă a Comitetului Central, a scos o carte foaaaarte interesantă, intitulată: ‘Scorniceşti, vatră de istorie’. În Scorniceşti s-a născut tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Dar şi tovarăşul Ion Spălăţelu. Acesta din urmă a avansat în carte chiar că ar exista un tip de om, ‘homo scornicestiensis’, caracterizat printr-o statură mai modestă, cu ten măsliniu, cu nas acvilin, cu părul cărunt de timpuriu, cu o inteligenţă sclipitoare. Cam aşa ceva! Ei, tovarăşul Spălăţelu şi-a pus poza pe coperta a patra, pentru că şi el verifica tipul de ‘scornicestiensis’, fiind cu ten măsliniu, cu păr argintiu şi cu nasul acviliu (am spus aşa de dragul rimei). Culmea îndrăznelii, Ion Spălăţelu s-a imortalizat în pridvorul casei părinteşti a tov. Nicolae Ceauşescu. Se pare că, văzând cartea şi poza, tovarăşa Elena i-ar fi spus soţului ei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu: ce, Spălăţelu ăsta vrea să ne fure Scorniceştiul? Ce, e egal cu tine? Iar tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut tovarăşilor subordonaţi o mică muştruluială, transformată, automat, în interdicţie! Şi aşa a rămas până la Revoluţie! (I. T. Morar)

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

2 Responses to “In comunism, un scriitor nu avea voie sa-si puna poza pe coperta cartii”

  1. Cartile copilariei | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 23rd, 2016 at 10:18

    […] In comunism, un scriitor nu avea voie sa-si puna poza pe coperta cartii […]

  2. Romania este o necunoscuta pentru Editura Didactica si Pedagogica | A șaptea dimensiune says:

    iunie 11th, 2016 at 13:42

    […] In comunism, un scriitor nu avea voie sa-si puna poza pe coperta cartii […]

Adauga un comentariu