În 2003, Justiţia a ajuns Ciuca bătăilor pesedisto-peremisto-securiste

luni, aprilie 29, 2019 10:39
Posted in category Justitie

Vadim Tudor (stanga) si Ion Iliescu (in mijloc)Actuali magistraţi (era în 2003 – n.m.), colaboratori ai fostei Securităţi

Considerăm necesar să evocăm imaginea uneia dintre blănile pe care le schimba lupul înainte de 1989. Absolvenţilor şcolilor de Securitate, respectiv de miliţie, le se putea echivala studiile ce cele de drept. După cum veţi vedea mai jos, o treime dintre membrii fondatori ai Vetrei Româneşti erau jurişti. De altfel, nici o altă profesie civilă nu era prezentă. Ei bine, mulţi dintre băieţii ăştia s-au risipit cu diplomele lor prin toate tribunalele, parchetele şi barourile din ţară. Aţi auzit dumneavoastră, de când există CNSAS-ul, despre vreun procuror sau judecător fost colaborator al Securităţii? Păi, nu sunt ei piesele cele mai de preţ ale colegilor lor de şcoală, deveniţi azi oameni de afaceri? Cine să blocheze cercetările penale, cine să-I şamponeze cu sentinţe stupefiante? Iar când încearcă vreun zăpăcit de procuror sau judecător să zgândăre sistemul acesta profesionist de relaţii, apăi trebuie să se ţină bine în şa. Altfel riscă soarta unor Ovidiu Buduşan, Alexandru Lele sau, azi, Andreea Ciucă. Iar sistemul este articulat perfect până la vârf. Pentru înfundarea lui Ciucă au sărit ca berbecii directorul SRI, dl. Timofte (parcă mai era nevoie să confirme continuitatea Securităţii cu SRI-ul), declarând cu inconştienţă că deţine date că judecătoarea din Mureş vinde secrete mafiei italiene şi că nu pupăm nici măcar coperta dosarelor de securişti; apoi doamna ministru Rodica Stănoiu şi, în sfârşit, însuşi Cotroceniul.

Imixtiunea Justiţiei în politică

Scandalul din justiţia mureşană a avut un germene politic. Sămânţa a fost sădită de către actualul (era în 2003 – n.m.) senator PRM de Mureş, Dumitru Pop. Înainte de această calitate, Dumitru Pop candida cu succes la titlu de învinuit în mai multe dosare penale. Procurorii mureşeni l-au pus să dea cu subsemnatul pentru o privatizare dubioasă, nişte evidenţe virtuale ale unor operaţii cu combustibil şi pentru amplasarea unor benzinănării mobile în diferite vaduri comerciale ale municipiului Târgu Mureş. Inevitabil, toate procesele au ajuns în instanţă. Unde a intrat în funcţiune sistemul de pile-relaţii-cunoştinţe securiste (aşa cum doreşte şi astăzi, în 2019, ciuma roşie să arate justiţia din România – n.m.). Problema cu garda financiară i-a rezolvat-o judecătorul Veress Laszlo, fost preşedinte al Secţiei Comerciale a Tribunalului Târgu Mureş. În ciuda atitudinii anti-maghiare vehemente a lui Dumitru Pop, în instanţă s-au împăcat bine: Veress l-a scutit de vreo 400 de milioane de lei (vechi – n.m.), printr-o încheiere de şedinţă care n-avea număr de înregistrare, nu prevedea nici o cale de atac, n-avea nici un Dumnezeu! În scurt timp, după ce a dat sentinţa, judecătorul s-a pensionat pe motive de boală, şpagatită acută. La Ministerul Justiţiei o altă sesizare a judecătoarei Andreea Ciucă mai semnala un caz similar, de-a dreptul hilar. Un cuplu juridic de mare notorietate în urbea mureşană, Ioan Ţîlea şi Aurel Farcaş, a bătut recordul în emiterea unei sentinţe care să fie în acelaşi timp şi ilogică şi plină de suspiciuni. În instanţă se dezbătea aprobarea autorizaţiei de funcţionare a unei benzinării a senatorului peremist. Judecătorii au decis că: “respectiva staţie este amplasată în imediata vecinătate a blocurilor de locuit (…) din rezervoarele ei se scot în mod natural materiale uşor inflamabile – benzină şi motorină – ce pot provoca un incendiu cu consecinţe imprevizibile pentru locatari”. Fără ezitare, cum nu vă imaginaţi, ei au aprobat amplasarea benzinăriei acolo. Deci, dacă sar blocurile în aer, e bine, e legal!

Scandalul politic a mai avut o falangă, reprezentată de senatorul PSD de Mureş, Ioan Nicolaescu (era în 2003 – n.m.). În decembrie 2002, senatorul pesedist a urlat cât l-au ţinut plămânii, în public: “Pâna în martie, Ciuca va fi dată jos! Vă vorbeşte un senator al României!”. Scena s-a consumat într-un restaurant unde era o întrunire oficială a autorităţilor locale, iar martorii au fost atât de mulţi, încât talentul oratoric al senatorului a râgâit de bucurie. Idee cu care a cochetat şi fostul prefect de Mureş, Togănel, care a declarat presei, de mai multe ori, că o dă jos pe Ciucă. Drept pentru care au trecut la treabă.

Atenţie, se filmează un scenariu!

După unele voci, filmul arestării Andreei Ciucă a avut trei părţi. Toate consumate în dimineaţa zilei de 5 iunie 2003. Când Ciucă s-a întâlnit cu Ţibrea, în biroul lui, la apelul acestuia. Se pare că Ţibrea promisese că abia în data de 15 iunie va face rost de banii pe care i-i ceruse. Şi se mai pare că, de pe caseta flagrantului pompată la maxim în media de PNA, s-a pierdut ultima frază pe care judecătoarea i-a transmis-o denunţătorului: ”Mulţumesc, ţi-i dau înapoi în septembrie!”. Deci, mai degrabă împrumut decât şpagă. Gura târgului e spartă şi spune multe altele. Cum că procurorii care o aşteptau cu flagrantul în poşetă i-au refuzat dreptul la avocat şi-au ţinut-o izolată patru ore, sub impulsul părintesc al celebrei fraze securiste: “Este în interesul tău să colaborezi!”. Refuz urmat şi de respingerea cererii de prezentare a acuzaţiilor care i se aduc. Curată coincidenţă, în aceeaşi zi, noua conducere a Tribunalului Mureş fusese înscăunată oficial. Şi mai mare ne-a fost mirarea când am descoperit că Andreea Ciucă expediase la Ministerul Justiţiei un memoriu de 630 de pagini cuprinzând dovezi ale corupţiei din justiţia mureşană. Iar PNA-ul local fusese bombardat, în perioada dinaintea arestării, cu un memoriu similar cu 33 de anexe, probe de corupţie. Ca şi în cazul lui Iosif Pop, preşedintele Băncii Transilvania, chiar denunţătorul care reclama corupţia a fost arestat.

Dumitru Pop – un model al securistului în tranziţie

Să facem un popas mic în trecut senatorului PRM. În 1990, Caţavencu (săptămânalul incomod) publica listele cu membrii fondatori ai asociaţiei Vatra Românească. 3 pagini cu ofiţeri MApN, 3 pagini cu miliţieni şi încă 3 cu “jurişti”. A fost, de fapt, primul ONG dedicat salvgardării a ceea ce a avut mai sinistru societatea românească pe vremea lui Ceauşescu. A fost, de altfel, înfiinţat în regim de urgenţă, imediat după moartea dictatorului, pe 27 decembrie 1989. Programul de bază al organizaţiei a fost dinamitarea relaţiilor interetnice, pentru a-şi garanta un rost în apărarea românilor. Prima aplicaţie practică a fost organizarea cu succes a meciului sângeros româno-maghiar din Tg. Mureş, în primăvara următorului an (martie 1990 – n.m.). Viteza de reacţie a acestui corp paramilitar era provocată de un motiv românesc: securiştii fuseseră preluaţi de armată, dar salariile le erau garantate numai până în iunie. Or, după evenimentele din martie de la Tg. Mureş, a fost înfiinţat SRI-ul, chestie care a adus mare uşurare în bugetele foştilor securişti recuperaţi în noul serviciu, chiar dacă asta s-a produs cu preţul vieţii câtorva unguri şi români. Ei bine, unul dintre cei mai activi regizori de platou ai exploziei de violenţă din Târgu Mureş a fost vicepreşedintele Vetrei, dl. Dumitru Pop, devenit azi (era în 2003 – n.m.) senator PRM. Ca orice bun rromân, în relaţii de familie cu fosta Securitate, dl. Pop a făcut o frumoasă carieră de om de afaceri penale. Imunitatea sa este, azi, multiplă – este şi senator şi protejat al marii familii mafiote a Securităţii.

În 2003, Securitatea decide componenţa CSM

Semn că nu e bine să te pui cu corupţii sau cu securiştii. Cu puţin timp înainte de arestarea judecătoarei Ciucă, 18 dintre cei 22 de judecători ai Tribunalului Mureş au votat în secret ca ea să fie membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Doi dintre cei patru judecători care s-au opus au fost numiţi în funcţii de conducere. Aşa cum s-au împărţit opiniile, tabăra anti-Ciucă conţine nume grele: Ioan Ţîlea (vicepreşedinte al Curţii de Apel Mureş), Aurel Fărcaş (judecător la Tribunalul Mureş), Marcela Bulzan (vicepreşedinte al Tribunalului Mureş) şi Floarea Grosu, noua preşedintă a tribunalului.

Numai că arestarea are şi un semn de întrebare: cum dracu’ se face, s-au întrebat avocaţii, că au săltat-o cu câteva ore înainte de o conferinţă de presă anunţată pe 6 iunie? Adică chiar a doua zi! Are aceasta vreo legătură cu faptul că Andreea Ciucă urma să dezvăluie presei legăturile magistraţilor locali, pe care reclamase la Ministerul Justiţiei, cu mafia italiană, lumea interlopă şi senatorii Dumitru Pop (PRM) şi Ioan Nicolaescu (PSD)? Cine credeţi că sunt martorii PNA în acest caz? Floarea Grosu, preşedinta tribunalului, ce tocmai a înlocuit-o pe Andreea Ciucă, Marcela Bulzan, vicepreşedinta aceluiaşi tribunal, subordonata lui Grosu, Georgeta Frâncian şi senatorul PRM Dumitru Pop! Despre Frâncian se ştie că are o doză de procesomanie peste limita legală admisă: 49 de procese pe rol, intentate cui crede ea. “Juristul” Dumitru Pop a votat în Comisia Juridică a Senatului împotriva numirii Andreei Ciucă în Consiliul Superior al Magistraturii. Cercul se închide, iar dreptatea este violată din toate poziţiile de clica pesedisto-peremisto-securistă. (“Academia Caţavencu”, nr. 602/2003)

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

Adauga un comentariu