Presa străină despre România anului 2004

sâmbătă, iulie 4, 2020 12:16
Posted in category Mass-media

Vlad TepesEra anul 2004, unii dintre noi eram mult mai tineri, unii poate copii, iar România era guvernată de mafia PSD-istă. Mafiotul Adrian Năstase se pregătea să stea 5 ani la Cotroceni, în primul mandat de 5 ani pentru Preşedintele României. În schimb, Românica era pe marginea prăpastiei, cu 200 de dolari salariul mediu, cu baroni PSD-iştii care furau non-stop, fără să-i deranjeze nimeni (DNA-ul nu exista pe atunci), justiţia controlată de ciuma roşie arestând găinari, nu pe marii hoţi, bandiţi şi mafioţi ai neamului românesc, ce au pus pe butici această ţară.

În timp ce la meciurile de fotbal ale Naţionalei României, galeriile adversarelor scandau deja clasicul “Ţiganii! Ţiganii!” (în timp ce în Românica ţiganii au fost botezaţi “romi” de un ţigan, Ion Iliescu), presa din alte ţări mai scria şi despre România. Evident, într-un colţ uitat de pagină, deşi uneori câte un redactor mai uita regulă şi ştirile despre Republica România apăreau pe prim pagină.

Aşadar, luna mai 2004, ştiri de presa străină, culese de “Academia Caţavencu” (nr. 650/2004):

Agenţia germană de presă DPA zice că dacă va fi să intrăm şi noi vreodată în UE (în 2004, România nu era membră UE, ci doar cerşea în genunchi intrarea în Uniunea Europeană – n.m.), va trebui să renunţăm la brânza de oaie românească în favoarea brynzdei slovace – omologată ca unica şi singura moştenitoare a harului Mioriţei. În condiţiile astea, nu m-aş mira dacă ungurii sau polonezii sau cehii or să omologheze mâine-poimâine viezurele, mânzul, varza, brazda şi, de ce nu, chiar şi metoda maradona sau pontoarca.

De la agenţia turcă de presă Anadolu aflăm că, în timpul recentei vizite a prim-ministrului turc, Recep Erdogan, în ţara noastră, domnul nostru prim-ministru, Adrian Gologan, l-a asigurat pe omologul său că România va susţine cu forţă şi hotărâre candidatura Turciei la un loc pe lista Uniunii Europene. Hopa, să vezi că Adrian, viclean copil de case, i-a zis turcului că noi suntem deja înăuntru. Altfel nu-mi explic cum am putea noi să ajutăm pe cineva să urce în tren, când acceleratul UE trece pe la noi fără oprire, cu uşile încuiate, perdelele trase şi o grămadă de moldoveni pe osii.

Şi, dacă tot veni vorba de integreişăn, BBC ne mai otrăveşte un pic publicând un material conform căruia UE s-ar putea să schimbe nişte chestii, socoteli în sistemul de monitorizare a statelor candidate. Schimbare care ar duce, indubitabil, la amânarea datei de intrare a României. Avea dreptate pe undeva şi KGB-istul Ion Iliescu. Păi, ruşii sunt oameni serioşi, măi, nene: dădeam un telefon, le trimiteam un sms că vrem să ne integrăm şi ne băgau înăuntru fără nicio monitorizare. Numai cu tancurile.

The Sun le povesteşte şi englezilor cum îi trăgea Adi Mutu la vinclu Laurei Andreşan, cu reflectoarele aprinse şi cu pozarii pe blocul de vizavi. Niciun un cuvânt despre faptul că în scara blocului de vizavi dormeau copii ai străzii, că în faţa scării 2 se îmbârligau 7 maidanezi şi alte de-astea. A fost nevoie să apară Laura Andreşan ca să scrie şi presa străină lucruri serioase despre noi.

Banca Mondială a aprobat un împrumut României în valoare de 150 de milioane de doalri, spune Reuters, bani ce vor fi folosiţi, conform jurământului părţii române, pentru lupta împotriva cutremurelor şi inundaţiilor. Numai să avem noi noroc de-atâtea cutremure şi inundaţii să cheltuim banii ăştia – şi, mai important, să ne prindă cutremurele şi inundaţiile acasă. Că, dacă poporul va fi plecat prin concedii în Grecia, iar or să se bucure de ele doar Iliescu, Năstase şi câţiva amărâţi de la Făcăeni.

Tot agenţia Reuters anunţă că, începând cu anul 2001, Uniunea Europeană a acordat României fonduri nerambursabile în valoare de peste 100 de milioane de euro, bani destinaţi ajutorării minorităţii ţigăneşti. Bineînţeles, aluzia e că minoritatea nu s-a bucurat deloc de bani. Fals! Doar şi-a făcut casă la Cornu şi la un moment dat a luat şi maşină de figuri lui Andrei. Că doar nu credeţi că maşina aia a fost făcută din acordeonu’ lu’ bunicu’ de la Tărtăşeşti?

Citeşte şi articolele:

Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

Adauga un comentariu