România, o ţară plină de ‘savanţi de renume mondial’

duminică, martie 25, 2012 12:23
Posted in category Educatie

România, o ţară plină de savanţi de renume mondialÎn timp ce unele ţări europene, precum Franţa, ar putea să-şi plimbe toţi academicienii cu un singur autocar, România se laudă cu aproape o mie de exemplare de academicieni pur-sânge, savanţi de renume mondial de care nu a auzit nimeni vreodată. Ce mai contează că nu avem nici o universitate între primele 500 din lume ori că vârful de lance al cercetării şi inovaţiei este savantul Andreea Marin, câştigătoare a unui premiu la Geneva pentru o inovaţie în materie de budigăi. Important e că pe hârtie avem academicieni şi cercetători, că nu avem doar Academia Română, ci încă vreo patru academii paralele şi că nişte milioane de euroi se scurg anual în conturile unor doctori hormonis pauza ai sistemului cleptocratic, al căror sens pe lumea asta nu putea fi deplin fără ca înaintea numelui să-şi poată trece titlul de ‘academician’.

Academia Oamenilor de Ştiinţă din România. De ştiinţa şmenului

Pentru doar 1,8 milioane de euroi anual, cât consumă instituţia cu retribuirea celor 212 membri, de prin 2007 avem şi o Academie a Oamenilor de Ştiinţă din România (ASOR), instituţie de interes public, cu personalitate juridică, autonomă şi paralelă Academiei Române. Başca, academia asta şi-a găsit şi o ‘rădăcină’ istorică în Academia de Ştiinţe din România, înfiinţată în 1935, plus girul a 20 de membri ai Academiei Române, care au devenit şi acdemicieni AOSR. Că doar nu strică încă un titlu la CV-ul omului. De unde şi lipsa vreunui protest ori reacţie din partea Academiei la înfiinţarea instituţiei paralele. Şi, cel mai important, cu acordarea de titluri de academician unor personulităţi. Conform propriului statut, ‘Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, for naţional de consacrare ştiinţifică, apolitic, reuneşte în cadrul ei personalităţi reprezentative ale ştiinţei’. Aşa că, dacă tot e apolitică, în fruntea academiei ăsteia nu putea şade decât un personaj rupt din lumea politică, fost senator PDSR între 1996 şi 2000, generalul în rezervă, profesor universitar doctor Vasile Cândea. Iar Cândea e, în acelaşi timp, şi membru al Academiei de Ştiinţe Medicale, a altă căpuşă despre care puteţi citi mai jos. Un alt personaj apolitic al AOSR este vicepreşedintele Ioan Bâzgan, fost deputat între ani 1990 – 1991 şi senator PNL în perioada 2004 – 2008, iniţiator al legii prin care AOSR a devenit academie cu acte în regulă şi preşedinte al fundaţiei ce-i poartă numele. Şi, pentru că tot suntem la personaje apolitice, trebuie să-l menţionăm şi pe fostul senator PDSR Ion Solcanu, pe deputatul Valeriu Tabără – care e în acelaşi timp şi membru AOSR, şi vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice –, pe Răzvan Teodorescu, fost ministru al Culturii din cabinetul Năstase sau pe preşedintele secţiei ‘Ştiinţe chimice’ din AOSR, fost ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Iar lista apoliticilor academicieni nu se opreşte aici, pentru că din AOSR mai fac parte şi deputatul PSD Anghel Stanciu, academicianul liberal Constantin Bălăceanu-Stolnici, zis şi Laurenţiu în actele de turnător, Irinel Popescu, membru PC şi, în paralel cu AOSR, membru în Academia Română de Ştiinţe Medicale, plus, cu voia dumneavoastră, ultimul pe lista apoliticilor AOSR, membru de onoare al instituţiei, savantul Ion Iliescu.

În numele Domnului, al gradelor de pe umăr şi al libertăţii presei

Pentru că Dumnezeu e sus şi vede, din AOSR nu puteau lipsi şi câteva feţe bisericeşti, că doar e bine să ai o pilă şi acolo sus. Aşa se face că azi ne putem mândri cu academicianul Gherasim Vladica, episcop al Rîmnicului şi autor a nu mai puţin de o mie de pagini de turnătorii, grupate în zece volume şi semnate cu numele conspirativ Ionescu. Alături de episcopul Rîmnicului, AOSR îl mai are ca membru de marcă şi pe Macedon Petrescu, zis şi Teodosie Tomitanul pe numele lui de scenă bisericească, arhiepiscop al Tomisului şi autor al unor importante scrieri în calitate de turnător la Securitate, dar şi pe Nicolae Mihăiţă, zis şi ÎPS Nifon, specialistul în relaţii externe al Patriarhiei Române pe vremea comunismului, un veritabil globe-trotter al fostei Securităţi. Şi pentru că din Academia Oamenilor de Ştiinţă nu putea lipsi şi a doua cea mai importantă instituţie ca nivel al încrederii populaţiei, în secţia de ‘Ştiinţe Militare’ există nu mai puţin de 26 de academicieni generali şi colonei rezervişti. Dintre ei îi amintim doar pe deputatul PDL, generalul în rezervă Eugen Bădălan; fostul consilier de stat pe probleme de securitate al preşedintelui, generalul în rezervă Constantin Degeratu; şeful Statului Major General, amiralul Gheorghe Marin sau pe generalul de brigadă Constantin Onişor. Iar ca AOSR să acopere toate domeniile de interes ale ştiinţei, titlul de academician stă şi în dreptul lui Dinu Săraru, absolvent de ziaristică la ‘Ştefan Gheorghiu’, fondator al AOSR şi membru al secţiei de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologice a Academiei fără să fi scris vreun articol în domeniul sociologiei, dar şi în dreptul părintelui găinii născătoare de pui vii şi membru de onoare al AOSR, maestrul Ion Cristoiu.

Academia de Ştiinţe Tehnice şi tehnica obţinerii titlului de academician

Chiar dacă avem Academia Română, unde ştiinţele tehnice sunt bine reprezentate, şi mai avem şi o academie second hand, AOSR, cu o secţie de Ştiinţe Tehnice cu 26 de membri, în 2008, perioada guvernării liberalo-pesediste, a fost publicată Legea 230 – trasă la indigo după legea din 2007 care a înfiinţat AOSR – prin care a luat naştere Academia de Ştiinţe Tehnice (AST), ‘for de consacrare ştiinţifică al personalităţilor din domeniu ingineriei, de dezbatere şi iniţiativă pentru promovarea şi dezvoltarea cercetării, creaţiei tehnice şi a învăţământului ingineresc’. Folosind aceeaşi reţetă ca AOSR, Academia de Ştiinţe Tehnice reuneşte 215 membri pe care-i hrăneşte din bugetul statului cu 1.800 de lei lunar pe membrii titulari şi 1.400 de lei lunar pe cei corespondenţi. Plus cât hotărăşte Adunarea Generală să le dea membrilor de onoare. Printre cei 215 membri – 78 titulari, 80 corespondenţi şi 57 de onoare – se regăsesc mai mulţi membri ai Academiei Române precum Gheorghe Buzdugan, Radu Voinea, Florian Filip sau Alexandru Balaban, dar şi membri ai AOSR precum Ecaterina Andronescu, membru titular la AOSR şi corespondent la AST, sau Dorel Zugrăvescu, de trei ori academician, corespondent la Academia Română, titular şi şef de secţie la AOSR şi membru titular şi preşedintele secţiei ‘Ingineria petrolului, minelor şi geonomiei’ la AST.

Şi doctorii politici au academia lor

Academia de Ştiinţe Medicale (ASM) s-a nascut în 2004, în plină guvernare PSD, prin Legea 264 şi se află în subordinea Ministerului Sănătăţii, de unde se şi hrăneşte cu fonduri. Instituţia este, la fel ca şi celelalte academii second hand, instituţie de interes public şi este considerată un fel de ultimă treaptă pentru accederea în Academia Română. În prezent numără 199 de membri împărţiţi în trei secţii şi retribuiţi cu o rentă viageră egală cu salariul mediu pe economie. În fruntea ASM se află ‘Don Lorenzo’, cum este cunoscut în lumea masonilor Laurenţiu Mircea Popescu, fost rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie Bucureşti. Sub conducerea lui Lorenzo, Academia de Ştiinţe Medicale a devenit un fel de instituţie pentru recompensat medicii de partid, opt din ultimii nouă admişi în academie fiind personaje politice. Printre ei se numără primarul Sorin Oprescu; secretarul de stat Adrian Streinu-Cercel; managerul Spitalului de Neurochirurgie ‘Bagdasar – Arseni’, pesedistul Vlad Ciurea; prefectul judeţului Cluj, Florin Stamatian sau fostul ministru al Sănătăţii, Mircea Cinteză.

Agricultul personalităţii şi Academia de Ştiinţe Agricole

În 2009, prin Legea 45, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice ‘Gheoerghe Ionescu-Siseşti’ este declarată continuatoarea şi unicul succesor în drepturi al Institutului de Cercetări Agronomice al României, al Institutului Naţional Zootehnic, al Academiei de Agricultură a României şi al Institutului Central de Cercetări Agricole, numărul maxim de membri titulari şi corespondenţi este stability la 181, iar cel al membrilor de onoare la 40. Aceeaşi lege stabileşte şi finanţarea academiei din bugetul Ministerului Agriculturii – adică o indemnizaţie lunară echivalentă cu salariul mediu pe economie – precum şi faptul că academia poate acorda titluri academice, poate decerna diplome ‘Doctor Honoris Causa’ şi oferi distincţia ‘Meritul Academic’. Normal şi firesc, printre membrii Academiei de Ştiinţe Agricole se regăsesc şi membri ai Academiei Române, preşedinte fiind Gheorghe Sim, corespondent al Academiei Române, iar preşedinte de onoare este Ioan Cristian Hera, vicepreşedinte al Academiei Române, membru în AOSR şi preşedintele Consiliului de Etică Universitară din Ministerul Educaţiei. Dintre membrii Academiei de Ştiinţe Agricole nu puteau lipsi personalităţi precum pedelistul Valeriu Tabără sau pesedistul Anghel Stanciu, dar nici Ioan Nicolae Alecu, vicepreşedinte al Academiei şi fost rector al Universităţii de Agronomie Bucureşti şi unul dintre artizanii afacerilor cu terenuri de la Băneasa, alături de Puiu Popoviciu, reţinut de DNA în 2009 şi eliberat în schimbul declaraţiilor despre ceilalţi acuzaţi din dosar.

Milioane de euroi pentru mii de academicieni

În timp ce Academia Română se pregăteşte de reduceri de personal, din lipsă de fonduri pentru salarii, cele patru academii second hand la mâna a treia consumă câteva milioane de euroi anual din banii publici. Dar ce mai înseamnă câteva milioane de euro în comparaţie cu satisfacţia pe care titlul de academician o produce unor nulităţi care acum au nu doar o justificare a apartenenţei la noua nomenclatură, dar şi un cuvânt pompos pe care-l pot scrie cu fir de aur pe cărţile de vizită în dreptul unui nume pe care nimeni nu-l va ţine minte. (Academia Caţavencu)

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

3 Responses to “România, o ţară plină de ‘savanţi de renume mondial’”

  1. Camelian Propinatiu says:

    martie 26th, 2012 at 21:47

    Cu cat sunt mai multi, cu atat cresc sansele sa se strecoare acolo si academicieni adevarati. Iar economia facuta ar fi derizorie: sub un kilometru de autostrada.

  2. Cornel Căruntu says:

    martie 27th, 2012 at 9:49

    Hai sa nu ne facem iluzii. Nici un tanar exceptional nu ajunge in acele academii. Sunt aceiasi dinozauri rosii (Iliescu, Sararu etc.) care mai sug din banii publici. Daca o luam cu calculele, nu cu dreptatea, inseamna ca putem insela oricand pe oricine pana la suma de 1.000.000 euro. Doar inseamna mai putin de 1 km de autostrada, nu?

  3. Democraţia ieftină şi plină de jeg din România | A șaptea dimensiune says:

    iulie 7th, 2016 at 14:32

    […] România, o ţară plină de ‘savanţi de renume mondial’ […]

Adauga un comentariu

*

Ro2.ro Free PageRank Checker