Securiști care împart (ne)dreptatea în România
duminică, februarie 10, 2013 21:43La două decenii de la căderea comunismului, doi judecători de la Tribunalul Prahova au fost deconspiraţi ca ofiţeri ai Securităţii. CNSAS cere Curţii de Apel Bucureşti, să constate că magistraţii Zinica Trandafirescu şi Adrian- Petre Podea au fost lucrători în cadrul poliţiei politice comuniste.
Judecătoarea Zinica (Ioniţă) Trandafirescu de la Tribunalul Prahova a fost locotenent de securitate. Ea a condus timp de mai mulţi ani penitenciarul de femei Târgșor și este soția adjunctului de la IPJ Prahova. În 2007, Zinica Trandafirescu a intrat în atenţia mass-media după ce i-a propus Adrianei Bahmuţeanu să consilieze deţinutele de la Târgşor, după ce a văzut-o pe vedeta TV într-o emisiune când a pus la punct o fostă puşcăriaşă. Potrivit CNSAS, Trandafirescu a dat în tinerețe dovadă de exces de zel, ar fi terorizat o femeie acuzată că ascultă posturile de radio Europe Liberă și Vocea Americii. Ea ar fi obligat-o să-și facă autocritica în fața colegilor și a conducerii unității unde lucra și a pus-o să promită că nu se va mai repeta așa ceva.
Urmărea textiliste
Actualul judecător al secției penale a Tribunalului Prahova era, în anii ’80, locotenent în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Prahova, serviciul II A. Între anii 1985 – 1987 a participat activ la urmărirea informativă a unei angajate a întreprinderii de textile Dorobanțul din Ploiești semnalată „că face comentarii ostile la adresa conducerii superioare de partid și de stat din țara noastră, întreține relații cu cetățeni străini și are intenții de rămânere ilegală în străinătate”. Detalii apar într-un raport al Securității.
Victima voia să plece în RFG
La 24 de ani, Zinica a dirijat sursele cu numele de cod ”Alberto”, ”Viorica”, ”Gheorghe Marin”, ”Kati” și ”Iorgu” pentru a putea obține informații detaliate despre ”activitatea zilnică a obiectivului”. Viitoarea judecătoare a cerut surselor ”aspecte legate de comportarea numitei N.M”, ”comentariile pe care le face în cauză”, ”eventualele pregătiri pe care le face în vederea plecării în RF Germania” și să ”stabilească numele sau eventual adresa familiei din Arad cu care se află în relații de corespondență”.
Autocritica în fața colectivului
Ziua de 13 august 1987 nu a fost una obișnuită pentru victima Zinicăi. Atunci, la inițiativa viitorului magistrat, ”persoana urmărită a fost avertizată pentru manifestări dușmănoase la adresa orânduirii socialiste de către organele de securitate (…) în prezența conducerii întreprinderii a secției și a factorilor educaționali”, se arată în cererea de chemare în judecată a CNSAS. ”Învederăm onoratei instanțe faptul că măsura avertizării era una dintre cele mai umilitoare pentru demnitatea individului, deoarece presupunea ca în fața organelor de Securitate și de cele mai multe ori a organelor de partid sau a colectivului din care făcea parte, persoana urmărită să fie constrânsă și să se angajeze că nu va mai recurge la astfel de manifestări”, se arată într-un document depus la dosar de juriștii Colegiului.
Obligată să recunoască
Doi ani mai târziu, locotenentul, a audiat patru colegi de serviciu în prezența cărora victima și-a exprimat opiniile și intențiile de viitor. Pe 10 august 1987, Zinica și-a audiat ”obiectivul”, victima recunoscând că a ascultat posturi de radio străine ce transmiteau știri denigratoare la adresa fostului regim. ”A pus-o pe respectiva să dea o declarație angajament că nu va presta discuții despre știrile ascultate”.
I-au citit scrisorile tatălui
Din dispoziția personală a Zinicăi Trandafirescu, angajatei cu pricina i s-a interceptat corespondența. Pe 16 februarie 1987, două scrisori adresate tatălui vitreg al femeii au ajuns pe biroul viitorului magistrat, fiindul prezentate două pasaje incriminatoare. După 22 de ani, victima a vrut să se facă dreptate și a cerut CNSAS să constate că actualul magistrat care împarte dreptatea a umilit-o în public în urmă cu două decenii.
A dat o declarație
Statutul magistraților obligă pe toți judecătorii și procurorii să depună o declarație pe propria răspundere privind apartenența sau neapartenența ca agent sau colaborator al organelor de securitate. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ne-a transmis că Zinica Trandafirescu a depus la dosarul profesional acestă declarație la data de 20 septembrie 2005. Consiliul susține că nu poate face public conținutul respectivei declarații, astfel încât nu știm ce a consemnat fostul locotenent de Securitate.
Bugetari de succes
Zinica Trandafirescu a lucrat până în 2008, timp de 13 ani, ca director al Penitenciarului de femei Târșor. Soțul ei, Ionel Trandafirescu este adjunctul IPJ Prahova. Cei doi au un fiu avocat (24 de ani) despre care anul trecut presa mondenă a scris că a avut o aventură cu Daniela Crudu. Pe pagina personală de pe internet, fiul fostei securiste pozează în beizadea. Din fotografii rezultă că ar conduce un Ferarri, că îl cunoaște pe Gigi Becali și pe bodyguarzii acestuia și că îi plac excursiile costisitoare în locuri exotice. Averea soților Trandafirescu nu este de neglijat. Șase terenuri în Prahova din care patru intravilane, două case și un apartament și venituri anuale de 200.000 de lei. Judecătoarea nu a vrut să comenteze pentru „Evenimentul Zilei”, acuzaţiile CNSAS. Procesul său cu CNSAS este deja la al treilea termen de judecată.
L-a eliberat pe interlopul „Austrianu”
Judecătorul Adrian- Petre Podea a intrat în atenţia mass-media după ce a făcut parte din completul care l-a eliberat pe interlopul prahovean Sandu Zamfir, zis Austrianu. Pentru acest lucru, preşedintele completului, Dumitru Rebegea a fost condamnat la şapte ani pentru fapte de corupţie. Adrian- Petre Podea a dat o declaraţie de martor la DNA, unde a susţinut că a avut în vedere că, faţă de probele din dosar, în acel moment nu se mai impunea cercetarea lui „Austrianu” în stare de arest preventiv.
Carieră fulminantă în Securitate
Înainte de a fi judecător, Adrian- Petre Podea a avut o carieră excepţională în Securitate. Locotent (1981), locotent m-major (1983, 1986, 1987), căpitan (1987-1989) în cadrul Dirceţiei III- Uniatte de comrţ şi Protocol (1981-1983), în cadrul Securităţii Municipiului Bucureşti (1986-1989), Sectorul Agricol Ilfov (1986, 1987, respectiv Serviciul 180 (1987-1989). CNSAS îl acuză pe magistrat că a îngrpdit, în calitate de angajat al securităţii, mai multe drepturi şi libertăţi fundamentale în cazul unor cetăţeni români.
A urmărit un scriitor dizident
Potrivit CNSAS, Adrian- Petre Podea a particpat activ la urmărirea informativă a unui scriitor care a fost semnalat cu comentarii duşmănoase la adresa regimului comunist. El a recrutat mai multe surse infomative din anturajul scriitorului. „Ca urmare a infomaţiilor adunate prin reţeaua informativă timp de apropae doi ani, căpitanul Podea reanalizează cazul [SCRIITORUL], conchizând că [şi în prezent are manifestări duşmănoase, face comentarii negative de natură politică şi colportează ştirile postului de radio “Europa Liberă”]. Ca urmare, domnia sa propune o serie de măsuri prin care urmăreşte [influenţarea pozitivă] a urmăritului pentru a renunţa la acest comportament. Printre acestea, dirijarea informatorului [SCRIPCARU STERE] pentru a afla locul unde îşi păstrează lucrările în scopul iniţierii unei percheziţii secrete, precum şi interceptatea corespondenţei”, susţin specialiştii CNSAS.
Convorbirile telefonice, interceptate
CNSAS a mai descoperit o situaţie similară în cazul unui dizident anticomunist, fost condamnat politic, semnalat cu atitudine ostilă faţă de regimul politic din România. Şi în acest caz, Adrian- Petre Podea a propus stabilirea cercului de relaţii, posibilitatea efectuării unei percheziţii secrete, dirijarea surselor din subordine pentrua fi mai ofensivi în munca de culegere de infomaţii, încadrarea la locul de muncă, precum şi continuarea măsurilor de interceptare a corespondenţei. Adrian- Petre Podea ar fi propus supravegherea infomativă a unui cetăţean român semnalat cu relaţii neoficiale cu cetăţeni străini. De asemenea, el a propus supravegehrea unui medic, pentru suspiciunea de evaziune. În ultimul caz, el a dispus interceptarea convorbirilor telefonice de la domiciliul urmăritului, timp de o lună.
„Şi- a îndeplinit doar îndatoririle de serviciu”
Adrian- Petre Podea a răspuns prin intermediul Biroului de Presă al Tribunalului Prahova că ştie de acuzaţiile CNSAS. Procesul său are al doilea termen de judecată în februarie 2013. „Pe întreaga perioadă în care a lucrat ca locotent major la Securitatea Municipiului Bucureşti şi- a îndeplinit doar îndatoririle de serviciu, cu profesionalism, în conformitate cu legea, dar şi cu fişa postului”, se arată în adresa Tribunalului Prahova.
42 de magistraţi turnători
Potrivit unei statistici CNSAS, care a fost dată publicităţii în luna mai 2011, 42 de magistraţi au fost acuzaţi că au colaborat cu Securitatea comunistă. Procesele erau pe rolul instanţelor de judecată. În cazul a 20 magistraţi erau date decizii definitive de colaborare, iar în şapte cazuri- magistraţii au câştigat procesele cu CNSAS.
Citeste si articolele:
OLTEANU ALY says:
februarie 20th, 2013 at 16:42
fosta securitate si lucratorii lor protejati fuctineaza nederanjati pina in prezent isi tin victimile supravegheate si hartuite,violata intimitate si corespondenta controlata sau oprita,domicili stabilite intre lucratori lor protejati de uni din institutii care fac legile si sistemul sa isi reprezinte uni altora scopurile si interesele in defavoarea victimilor pe care se fac stapini si le decid planificat si cind sa decedeze fara ca cineva sa fie compromis sau acuzat pt.o crima planificata si bine gindita insotite de un sir foate lung de abuzuri penale; -au fost si au ramas stapini pe sentimetele,corpul,viata,bunurile,drepturile viata celor de la care mai au ceva de acaparat si cei care au avut pe cineva in inchisorile politice; -cel mai grav este ca sau extins prin toate tarile liberi si nederanjati chiar favorizati;
OLTEANU ALY says:
aprilie 18th, 2013 at 16:00
-voi solicita ca toti cei inplicati in cazul meu si familiei mele ,parinilor mei naturali si copi mamei mele fie inplicati direct fie indirect sa fie verificate dosarele din arhiva securitati inclusiv la cei care sau recomandat pe la institutii grade de rudenii si vecinii cu noi; -cei din fosta securitate ,lucratori si informatorii lor protejati au foarte multe apucaturi odiose si spun numai una :isi ucid neamurile prin inscenari si regizari indirect apoi se fac stapini pe mostenitorii pentru a le acapara drepturile dupa ce ii hartuesc si le fac viata un chin cu cei care sunt slugoi uni altora;
Povestea banilor securistului Voiculescu este într-un dosar clasificat SIE | A șaptea dimensiune says:
februarie 7th, 2015 at 21:51
[…] Securiști care împart (ne)dreptatea în România […]
Securiștii criminali votați de ciobani și țigani | A șaptea dimensiune says:
aprilie 14th, 2015 at 17:35
[…] Securiști care împart (ne)dreptatea în România […]
Securiști și comuniști răsplătiți regește | A șaptea dimensiune says:
august 25th, 2015 at 13:00
[…] Securiști care împart (ne)dreptatea în România […]
Cum se închinau Securității vedetele dictaturii comuniste | A șaptea dimensiune says:
august 26th, 2015 at 15:59
[…] Securiști care împart (ne)dreptatea în România […]
Deutsche Welle: Dan Voiculescu, omul care posedă cea mai mare putere în România | A șaptea dimensiune says:
august 27th, 2015 at 7:50
[…] Securiști care împart (ne)dreptatea în România […]
Stelian says:
martie 4th, 2020 at 19:13
Securiști care au împărțit „dreptate” în instanțe, după Revoluție, sunt (sau au fost) în fiecare Judecătorie din țară. Dreptatea era făcută după cum dictau mai marii PSD!