A șaptea dimensiune

Ca în multe alte locuri, în Românica totul este pe hârtie. Teoretic adică. Teoretic avem democraţie în România, dar practic avem o ţară bananieră, unde politicienii, nu toţi, dar un procent însemnat dintre ei, nu fac altceva decât să-şi aranjeze propria situaţie materială, pe când ei, teoretic, ar trebui să reprezinte cetăţenii care le-au dat votul. În 2004 s-a făcut un experiment interesant, în Parlamentul României, pe tema reprezentativităţii parlamentarilor. Iată ce s-a întâmplat.

Parlamentarii vor avea libera acces la citaţii

Adevărul proverbului “Fă ce votează, nu ce face parlamentarul cu ce-a votat” a fost, în sfârşit, demonstrat şi experimental, nu doar jurnalistic.

Un cetăţean – Teodor Şeran – a expediat pe adresa tuturor parlamentarilor 7 întrebări. A primit 95 de răspunsuri. Cam aceasta este proporţia (20%) în care deputaţii şi senatorii respectă ce au votat. Respectiv Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public.

Restul – 390 de parlamentari – au primit, în chiar Săptămâna Patimilor, citaţii. Ei au fost acţionaţi în judecată şi vor fi obligaţi prin aceeaşi lege să răspundă “câţi cetăţeni au primit în audienţă în 2003”, “care sunt principalele probleme pentru care au solicitat audienţă cetăţenii”, “câte solicitări au rezolvat favorabil”, “dacă li s-au semnalat cazuri de corupţie manifestate în administraţia publică locală”, “dacă li s-au solicitat informaţii în legătură cu modul de obţinere a finanţării prin programe europene” şi “care sunt primele 3 probleme principale grave cu care s-au confruntat cetăţenii din circumscripţia lor electorală”.

Adevărul e că nu-ţi rămâne timp să te ocupi de corupţia altora când te cheamă Doru Ioan Tărăcilă (PSD), Şerban Brădişteanu (PSD), Octav Cozmâncă (PSD), Ilie Plătică Vidovici (PSD), Laurenţiu Mircea Popescu, Traian Rece sau Ion Seche (pentru a ne referi doar la o mică parte dintre senatori).

După cum nici nu se pune problema să respecţi legea când eşti preşedintele comisiei juridice a Senatului şi porţi un nume care va rămâne înscris în cartea tupeului naţional: Ion Predescu (PSD).

O excepţie pozitivă este cazul senatorului Corneliu Vadim Tudor: faptul că tribunul anticorupţie s-a purtat ca un nesimţit, ignorând pur şi simplu solicitarea domnului Şeran, constituie un prim semn de normalitate psihică. (“Academia Caţavencu”, nr. 644/2004)

Citeste si articolele:

• Parlamentari penali, când se aplică rezultatele Referendumului din 2009?
• De ce (nu) merită parlamentarii ciumei roşii pensii speciale
• 43 de senatori PSD-isti, din 61, au spus NU confiscarii averilor infractorilor
• Cum au respins parlahotii votul prin corespondenta pentru romanii din Diaspora
• Parlamentarii români actuali, primii care încalcă prevederile Constituției României