Exilexicon

marți, martie 5, 2019 20:53

ComunismExistă cărţi pe care nu e obligatoriu să le citeşti din scoarţă în scoarţă, dar care îţi pot fi de un real folos în diferite împrejurări ale vieţii. Aşa ar fi cartea de telefon, diverse ghiduri, cărţile de bucate sau enciclopediile. Astăzi am să mă opresc la o enciclopedie – Florin Manolescu, “Enciclopedia exilului literar românesc, 1945 – 1989” (scriitori, reviste, instituţii, organizaţii) – care tratează exilul literar românesc.

Cum, imediat după plecarea din ţară (legală sau nu), numele îţi era interzis, iar cărţile din biblioteci topite, vă daţi seama câtă nevoie era de o asemenea carte. N-am citit-o din scoarţă în scoarţă, am răsfoit-o şi m-am oprit la câte un nume care astăzi nu spune nimic celor mai tineri.

De exemplu, Oana Orlea, prozatoare născută în 1936 şi stabilită din 1980 în Franţa. Orlea este pseudonimul prozatoarei, numele real fiind Maria-Ioana Cantacuzino, şi ea este fiica celebrului aviator Bîzu Cantacuzino. Cantacuzinii erau mari boieri români, primul, Andronic, fiind atestat încă de pe vremea lui Mihai Viteazul, pe care l-a ajutat să ia domnia. Doi Cantacuzino au fost domni, Şerban şi Ştefan, în Ţara Românească. Primul a iniţiat tipărirea Bibliei de la Bucureşti.

Cum comuniştii nu-i înghiţeau pe urmaşii domnitorilor români, Oana Orlea a fost arestată încă de când era elevă în clasa a X-a şi condamnată la 4 ani de închisoare, dar face numai 3. După aceea i s-a dat voie să fie: “ajutor de sudor pe un şantier din Bucureşti (1955-1956), taxatoare la I.R.T.A. (1959-1960), şamponeză la cooperativa “Higiena” (1962-1965) etc.” A scăpat mai uşor decât alţii pentru simplul motiv că era nepoata lui George Enescu şi comuniştii îi făceau curte genialului muzician pentru a-l convinge să se întoarcă în ţară. Cu o nepoată în puşcărie, Enescu numai la întoarcerea în România comunistă nu s-ar fi gândit.

În fine, Oana Orlea şi-a terminat liceul în 1965, la fără frecvenţă, a publicat mai multe romane în ţără şi apoi unul la Paris, scris direct în franceză, cu care a avut succes. Cu biografii asemănătoare e plină noua enciclopedie. (Ştefan Agopian, “Academia Caţavencu”, nr. 592/2003)

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

Adauga un comentariu