A șaptea dimensiune

În cea de-a treia partea a ghidului nostru despre cum funcţionează Internetul, vorbim despre protocoalele folosite de mediul Internet. Protocoalele reprezintă diferitele reguli şi limbaje utilizate pentru schimbul de informaţii şi de date. Mai jos vei găsi câteva exemple din cele mai folosite protocoale şi limbaje folosite de Internet.

HTML

HTML (HyperText Language Markup) a fost creat în jurul anului 1991 şi avea la origine 20 de tag-uri sau etichete. Aproape încă de la începuturile site-urilor HTML a fost unul dintre cele mai importante limbaje folosite pentru transmiterea informaţiilor şi, în special, pentru construirea site-urilor. Este considerat a fi un limbaj static deoarece, în cea mai mare parte, conţinutul paginilor web este afişat în browser în aşa fel încât există o interacţiune minimă între utilizator şi informaţiile respective.

Majoritatea site-urilor folosesc măcar într-o mică măsură HTML pentru afişarea informaţiilor, deşi multe dintre marile site-uri create în prezent sunt conectate, într-un fel sau altul, la o bază de date şi utilizează limbaje considerate mai „dinamice” decât HTML. Ai posibilitatea de a vedea codurile aproape tuturor paginilor web prin folosirea opţiunii „View source” din browser-ul tău. Ceea ce vezi e în cea mai mare parte HTML, întrucât site-urile dinamice îşi ascund adevăratul cod din motive de securitate.

Detalii despre versiunea curentă de HTML poate fi găsită aici:https://www.w3.org/TR/html5/

Mai jos găseşti o secvenţă de cod în HTML:

PHP, ASP şi Baze de date

Site-urile organizate prin baze de date se numesc „dinamice” deoarece, spre deosebire de HTML, nu stochează informaţiile afişate pe paginile de cod. Codul site-urilor dinamice este, de regulă, un portal către o bază de date. Sunt ceea ce noi numim „interogări”. Aceasta înseamnă că ele reprezintă cereri sau întrebări care pot fi rezolvate de o bază de date, acolo unde sunt afişate adevăratele informaţii. Astfel de site-uri dinamice îşi pot scrie o bază de date, adică ceea ce va constitui conţinutul pe care îl vor afişa paginile.

De exemplu, să presupunem că un site dinamic adaugă un utilizator prin intermediul unui formular. Tu îţi completezi datele şi dai click pe „Send”, „Join” sau orice astfel de buton. Formularul va trimite informaţiile la o bază de date şi îi va spune să le stocheze într-un loc specific având etichete pentru numele tău, adresa, parola, etc.

Să spunem apoi că tu revii pe acel site şi încerci să te loghezi. Când dai click pe „Login”, pagina va trimite o comandă la baza de date prin care verifică dacă persoana este înregistrată acolo. Baza de date te va căuta şi dacă îţi găseşte informaţiile îţi va da accesul la ele pe site. În caz contrar, va transmite paginii o eroare şi în schimb probabil că va afişa un mesaj de avertizare de genul: „Utilizatorul nu a fost găsit”.

Mai multe detalii despre PHP şi ASP pot fi găsite aici:

https://www.php.net/
https://www.asp.net/

XML

XML sau eXtensible Markup Language a apărut în 1998 cu versiunea XML 1.0. Este un limbaj de marcare folosit mai ales pentru structurarea documentelor şi transferul datelor între aplicaţii. Este, de asemenea, un limbaj care poate fi utilizat foarte eficient pentru transferul informaţiilor între baze de date pentru că poate fi configurat uşor.

O descriere mai exactă despre XML se află aici:
https://www.w3.org/XML/

Flash

Macromedia a creat Flash în 1996 pentru a servi ca instrument pentru dezvoltarea site-urilor dinamice din punct de vedere grafic şi a conţinutului multimedia. A înlocuit golurile lăsate de HTML, care era destul de static, până la apariţia recentă a versiunii HTML 5. Cu Flash pot fi create site-uri cu elemente dinamice, muzică şi „action script” care necesită descărcarea unui singur plugin pentru a fi vizualizate. A fost recunoscut pe plan mondial şi în 2009 se bucura de peste 100 de milioane utilizatori. Plugin-ul se găseşte pe majoritatea calculatoarelor cu acces la Internet.

Poţi citi mai multe despre Flash aici:
https://www.adobe.com/products/flash/

Java

Este un limbaj de programare lansat de Sun Microsystems în 1995. Reprezintă o platformă utilizată pentru multe site-uri web şi pentru alte aplicaţii cum ar fi jocurile. Precum Flash-ul, necesită descărcarea unui software special sub forma unui plugin.

Mai multe informaţii despre Java aici:
https://www.java.com/en/

Ajax

Ajax (Asynchronous Javascript And XML) este o tehnologie destul de recentă în forma sa curentă, deşi limbajele care au stat la baza ei există de ceva timp. Denumirea de Ajax a fost dată în 2005 de către James Garrett.

Practic, Ajax încarcă informaţiile pe o pagină fără a mai fi nevoie de un click pe link-uri sau de a reîncărca paginile cum face HTML. Acest lucru permite paginilor web să fie mai interactive fără să mai pară o serie de documente. Datorită acestui aspect, AJAX e utilizat de site-urile de comerţ online sau site-urile de resurse; în acest mod se afişează imaginile în plus sau textul fără ca utilizatorul să fie nevoit să deschidă alte pagini web.

(Fereastră de tip Pop up care foloseşte tehnologia Ajax. Căsuţa apare atunci când mouse-ul este în dreptul link-ului).

Mai multe resurse Ajax aici:
https://www.ajaxmatters.com/

Articolul reprezintă traducerea ghidului How the Internet works publicat de MakeUseOf.com, cu acordul editorului.
Traducere: Ştefan Livia-Andreea

Sursa: scientia.ro

Va mai recomand materialul Istoria World Wide Web-ului (www).

Citeste si articolele:

• Uniunea Europeană a pus gând rău pirateriei online
• Capcanele tehnologiei Wi-Fi
• Din nou despre PDF-uri
• Instrumente de recuperare a fișierelor șterse (II)
• Soft-ul care e mârlan și te dă afară în șuturi