La vârsta a treia, naţionalizarea a doua
marți, ianuarie 16, 2024 20:03
Semnalam recent (se întâmpla în 2005 – n.m.) prezenţa într-o emisiune televizată a tovarăşului Botic, vorbind cu mare respect de era comunistă, ca de un episod lăudabil din istoria României. Săptămâna trecută (într-o săptămână de la sfârşitul lunii ianuarie 2005 – n.m.) a venit rândul generalului torţionar Pleşiţă să ne înveţe la televizor ce bun era comunismul şi să ne spună ce copios se mai distra el pe atunci cu intelectualii, încercând să le clatine sistemul filozofic cu lovituri la sistemul osos. Pentru cei care au ratat spectacolul de imbecilitate al generalului Pleşiţă, avem ceva în compensaţie. O altă prestaţie comunistă, şi tot de dată recentă.
Pe 11 noiembrie 2004, într-un colţişor de Bucureşti ai fi putut să juri că te-ai întors în timp, în data de 11 noiembrie 1950. Pe strada Vasile Lascăr, la numărul 75, autorităţile au evacuat forţat din casa lor o familie de proprietari, doi bătrânei, întocmai ca în anii de început ai comunismului în România. I-au scos în grabă în stradă cu câteva din hangaralele lor şi au demolat casa peste mobilierul şi restul lucrurilor pe care bătrânii soţi Piroşka le aveau prin casă.
Ca să înţelegeţi de ce s-a făcut o aşa acţiune în forţă pe seama a doi bătrâni, trebuie să ştiţi că un teren în acea zonă valorează peste 200.000 de euro. Iar bătrânii, trecuţi de 80 de ani şi fără să aibă rude apropiate, se încăpăţânau să susţină că sunt proprietarii casei de la numărul 15, conform unui testament lăsat de mătuşa doamnei Piroşka, Ioana Ioachim. Au şi câştigat în instanţă, prin 2001, casa respectivă.
Dar să revenim la preţul terenului. Spuneam de 200.000 de euro. E o sumă suficient de mare pentru ca Primăria Bucureşti, pe atunci condusă de Băsescu, să conteste dreptul de proprietate a doi bătrâni singuri, lipsiţi de orice sprijin. Nu întâmplător a fost şi ales momentul. O dată, că era în plină campanie electorală şi, cu ochii aţintiţi pe afişe, nu avea timp nimeni să vadă doi bătrâni chirciţi sub celofane. Şi doi, se apropia iarna, tocmai bine ca bătrânii proprietari să dispară de pe lumea asta, la primul ger, cu tot cu actele lor de proprietate.
Iarna însă a ţinut până săptămâna trecută (sfârşit de ianuarie 2005 – n.m.) cu bătrâneii Piroşka şi ei au rezistat încălzindu-se prin tramvaie, dormind în subsoluri. Dau zilnic târcoale locului în care a fost cândva casa lor. Pentru că a orbit complet, doamna Piroşka are „norocul” că nu mai poate vedea locul viran rămas după ce i-a fost demolată casa.
Tu în schimb, locuitor al Bucureştiului sau trecător prin Bucureştiul anului 2005, poate i-ai şi zărit pe bătrâni, fără să ştii cu ce au greşit de trebuie să stea în plină iarnă sub celofane. Acum ai aflat: au greşit că erau proprietari pe o casă şi un teren foarte scumpe pentru vârsta şi singurătatea lor. Ştiu că ai în mână o revistă de umor şi că ar fi trebuit să te fac să râzi citind acest articol. Consideră România anului 2005 o glumă proastă în Uniunea Europeană şi râzi, râzi în hohote, dacă poţi. („Academia Caţavencu”, nr. 685/2005)
Citeste si articolele:
- Condamnat la puşcărie de comunişti fiindcă îi plăcea muzica
- Foştii comunişti şi securişti au dat o gaură de 15 miliarde de euro bugetului de stat, după 1990
- După 1989, PSD, urmaşul PCR, cu bocancul pe grumazul justiţiei, a continuat jaful comunist din anii 1945 – 1955
- Cum a furat PSD = ciuma roşie proprietăţile confiscate de comuniştii criminali veniţi pe tancurile sovietice
- File din trecutul plin de corupţie şi jafuri al PSD = ciuma roşie (episodul 15)
