A șaptea dimensiune

Hotărât lucru, între obsesiile de căpătâi ale voievodului român un loc cu totul special îl ocupă conceptul de independenţă. Rezolvată parţial în 1877 şi dezbătută apoi în două războaie mondiale, independenţa românească s-a strecurat în mintea domnului pământean cam cu şase sute de ani în urmă.

Pe atunci, românii carpato-danubieni trăiau liniştiţi sub jugul unguresc al lui Ştefan al V-lea. Şi nici prin cap nu le trecea că stă independenţa să [...]

Citeste mai mult...

O discuţie ratată (corespondenţă din Infern)

Mai mult dă gura lu’ Tovarăşa, cică să-i citesc şi ei ceva că ea n-are, sanchi, ochelari dă aproape, răsfoiam ieri o revistă dă cultură d-astea pă nou. N-am ţinut seama dă titlu, da-l văzui la semnătură pă Adrian Păunescu, poetu’ meu dă curte, şi-mi zisei că dacă-i el acolo, precis ie rost dă cultură, chiar dacă zice “Sportu’ [...]

Citeste mai mult...

În războiul ruso-turc din 1877, odată cu Plevna, turcii au pierdut Bulgaria, Serbia, Muntenegrul, ba chiar şi războiul. Românii, în schimb, au câştigat oficial glorie şi neoficial independenţa. Acest lucru i-a pus imediat în situaţia jenantă de a refuza Rusia dintr-o postură complet nouă. Căci una e să cedeze trei judeţe din Basarabia ca principat cu statut neclar şi alta ca stat independent.

Muscalilor atât le-a trebuit. Deoarece [...]

Citeste mai mult...

Despre greva celor sfinte

Ieri după masă stam lungit în cavou şi mă gândeam la două lucruri: unu, că dacă iegzistă viaţă după moarte şi, be, că ce sănătoasă e Tovarăşa dacă mai poa’ să sforăie în halu’ ăsta la vârsta ei. Şi cum îmi venea la primu’ caz în minte argumente dialectice prima-ntâi, tot pufneam în râs că ce proşti ierea burghejii ăştia la filozofie. Păi, materializmu’ rezolvă clar problemili astea, tovarăşi, nu se-ncurcă cu prostii. [...]

Citeste mai mult...

Cu timpul, prin septembrie 1877, vodca îşi pierdea influenţa asupra Marelui Duce Nicolae. Tulburelul bulgăresc, aromatizat cu gogonele şi ridichi, câştigase atâta teren, încât graniţele Rusiei eliberatoare îşi tot făceau drum prin podgoriile gazdelor. Această schimbare a meniului lichid avu darul să limpezească oarecum situaţia. Planul prinţului Carol începu să prindă contur în gândirea muscalilor şi, printre aburii istorici ai samagonului, ieşi la lumină [...]

Citeste mai mult...

Friedrich August von Hayek s-a născut, la Viena, în 1899, iar ultima carte în viaţă i-a apărut după 1990, când toată lumea credea că murise de mult. De fapt, şi în 1974, când a primit Premiul Nobel pentru economie, mulţi s-au mirat că mai e încă în viaţă. Datorită existenţei îndelungate, dar mai ales ideilor şi mai îndelungate, e socotit omul a trei secole, cel mai mult datorându-i secolul al XXI-lea.

Filozoful cu doctorate în drept şi economie, cu [...]

Citeste mai mult...

Multă lume a rămas cu gura căscată atunci când, în urmă cu nişte ani, Horia-Roman Patapievici a afirmat în emisiunea lui Iosif Sava că Marx nu a stat tocmai bine cu morala. Cu toate că era evreu (e drept, botezat), a fost un antisemit feroce, s-a culcat cu menajera, căreia i-a făcut un copil şi l-a pus pe Engels să-l recunoască, n-a muncit niciodată în mod constant şi, cel puţin în a doua parte a vieţii, a trăit din banii lui Engels.

Tot ce spunea atunci Patapievici păleşte pe lângă [...]

Citeste mai mult...