A șaptea dimensiune

Aşa cum cititorul probabil se aşteaptă, în lungul lanţ de rubedenii ale domnului decedat se afla, bineînţeles, un frate. Ioan, fratele lui Constantin Mavrocordat, a ştiut să se plaseze la momentul potrivit în raza vizuală a vizirului care, prin numirea domnitorului pe criteriul pungilor de icosari, garanta principiul democraţiei în ţările române. Dacă e să vorbim despre momentul potrivit, atunci trebuie să spunem că acesta a fost – iarăşi aţi ghicit! – ceasul mazilirii lui [...]

Citeste mai mult...

S-ar putea să ne dorim a avea un clip video de pe YouTube pe propriul nostru hard disk, în ideea de a-l folosi ulterior, atunci când suntem offline, de exemplu. Există diverse motive pentru care vrem să facem download unui fişier video de pe YouTube, dar motivul e mai puţin important în cazul de faţă. Ceea ce este cu adevărat important, în acest moment, ar fi modalitatea prin care putem descărca un filmuleţ (sau un film de dimensiuni mai mari) de pe YouTube. Şi dacă nu vă bateţi capul cu chestiuni [...]

Citeste mai mult...

În năucitoarea serie a uimitoarelor măsuri luate de Constantin Mavrocordat în timpul celei de-a doua domnii moldoveneşti un loc aparte îl are poliglotismul clerical impus sau, în traducere normală, obligarea popilor să pună burta pe carte. În viziunea mavrocordată, însă, cartea trebuia numaidecât să aibă slovă grecească, slavonească, latinească şi mai cu seamă arăpească, deoarece domnul dorea ca, atunci când îi traduc porunca sultanului, diecii [...]

Citeste mai mult...

Pe măsură ce rămânea viu, în contra curentului de epocă, Constantin Mavrocordat îşi sporea palmaresul de domn fanariot, adăugând noi şi noi mandate alternative în cele două ţărişoare româneşti în care obişnuiau turcii să-l numească. A doua lui domnie în Moldova s-a succedat imediat celei din Ţara Românească, adică în anul 1741. Urcarea pe tron a întârziat o lună şi ceva – egală cu diferenţa de peşcheş care se cerea adăugată pentru noul post.

În acest moment [...]

Citeste mai mult...

În baza unei legi din 1992, Poliţia română s-a apucat acum o săptămână (era luna mai 2001 – n.m.) să confişte toate cruciuliţele din aur şi argint de la diferiţi bijutieri, întrucât cruciuliţele şi fabricarea lor sunt monopol al Bisericii.

De aici, noi extragem următoarele idei:

• Crucea este proprietatea exclusivă a Bisericii.
• Crucea este marcă înregistrată a Bisericii, încă de acum 2000 de ani – ea reprezintă sigla BOR, de la OSIM.
• Orice folosire [...]
  
  Citeste mai mult...

Săracii chiriaşi bogaţi din casele naţionalizate (sau cum i-au furat foştii comunişti, după 1989, pe cei închişi, bătuţi, deportaţi, umiliţi tot de ei, înainte de 1989), partea a IV-a

Una şi mai groasă! Cazul Hodoş

Cazul Hodoş a făcut deja înconjurul presei, Parlamentului şi instituţiilor însărcinate cu legea în România. Pentru că nu s-a rezolvat nimic, s-a purces şi la turul Europei, cazul mergând la Strasbourg. Pe data de 12 mai 2000, familia Hodoş a fost anunţată că dosarul ei a fost acceptat [...]

Citeste mai mult...