Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA), invenţia mafioţilor PSD-işti, colcăia de procurori corupţi

joi, noiembrie 17, 2022 16:20

Deficit, bugetul de pensii

Pentru a intra în Uniunea Europeană (UE), România avea obligaţia să lupte împotriva corupţiei, cea mai gravă boală care macină societatea românească. Pentru a arunca praf în ochii oficialilor europeni, responsabili de integrarea României în UE, mafioţii din PSD, ce guvernau România la începutul anilor 2000, au înfiinţat Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA), care se ocupa de găinari, marii mafioţi, recte baronii PSD, fiind bine-mersi în Republica Bananieră România.

Mai mult chiar, inclusiv unii procurori PNA erau corupţi sau erau implicaţi în protejarea reţelelor de corupţie care au căpuşat şi distrus această ţară.

Mai jos, un material sugestiv pe această temă, din presa anului 2004.

Şeful PNA Iaşi şi-a furat singur casele. Din declaraţia de avere

Ce înseamnă corupţia? Dar anticorupţia? Corupţia este atunci când tu eşti statul şi furi de la stat, iar anticorupţia este atunci când nu eşti prins.

Iar cele mai multe şanse să nu fii prins le ai dacă eşti şeful celor care ar trebui să te prindă pe tine. Tot neclar? Bine, să o spunem pe şleau: conform definiţiei de mai sus, şeful PNA este un anticorupt. Şeful PNA Iaşi (din 2004 – n.m.), procurorul Alois Imbrea, despre el vorbim. Acesta are bifate în declaraţia oficială de avere, un amărât de apartament cumpărat în 1999 şi o maşină second-hand, o Toyota fabricată în 1992. Slăbuţ, pe lângă ditamai greutatea funcţiei lui.

Întâmplător, o anume Oana Luiza Imbrea (fiica procurorului PNA – n.m.) deţine un apartament într-un din zonele de lux ale Iaşiului, în Copou, estimat la o căruţă de euroi: între 40.000 şi 50.000.

Aceeaşi Oana Luiza mai posedă un apartament proprietate personală, tot în Iaşi şi tot în zonă centrală, şi acela estimat la vreo 20.000 de euroi (la nivelul anului 2004, când 20.000 însemna mult mai mult decât astăzi, raportat şi la sărăcia din România acelor vremuri, când salariul mediu era aproximativ 200 de dolari – n.m.).

Tot aşa, din întâmplare, un anume Alois Eduard Imbrea (fiul procurorului PNA – n.m.) este proprietarul unui apartament, tot în Iaşi şi tot pe lângă centru, care să tot ajungă la vreo 35.000 de euroi cu tot cu dotări (pe atunci, preţurile locuinţelor erau ceva mai mici, adică odraslele aveau o avere ce astăzi ar fi cotată la sume mult mai mari – n.m.).

Care va să zică, la un calcul scurt, reiese că Oana Luiza şi Alois Eduard au băgat în apartamente de-a lungul şi de-a latul Iaşiului cam 100.000 de euroi. Bani care, după ce ne-am sucit şi răsucit, credem că provin din bursele celor doi. Burse studenţeşti, că alte venituri nu au cele două odrasle ale procurorului Imbrea, tătucul PNA Iaşi.
Care, de altfel, a recunoscut că a finanţat afacerile imobiliare de care tocmai aţi aflat, dar nu a găsit de cuviinţă să treacă decât unul dintre cele două apartamente ale fiicei în declaraţia de avere, deşi Oana Luiza este (era în 2004 – n.m.) încă în întreţinerea lui.

Aşa cum nu a găsit de cuviinţă nici să părăsească locuinţa de serviciu dată de Parchet, când, în 2003, şi-a tras o locuinţă, în proprietate personală, pe (atenţie maximă!!!) 21 de milioane de lei (vechi – n.m.), de la Primăria Iaşi. Pe care, însă, nu o mai are, că a trecut-o pe numele fiului, Alois Eduard.

La pachet cu mari anchete ale lui Imbrea, PNA Iaşi umblă cu bilanţul anticorupt la spate, fiind cel mai slab din ţară. („Academia Caţavencu”, nr. 673/2004)

Citeşte şi articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

Adauga un comentariu