A șaptea dimensiune

• Fiscul unei țări europene apelează la Google Street View pentru a depista evazioniștii
  Într-o zi din vara anului trecut, o femeie a fost suprinsă de fotograful Google Street view exact în momentul în care vroia să urce în hamacul din curtea unei case de la marginea orașului Vilnius. Fotografia, aparent inofensivă, a ajuns acum probă într-un caz de evaziune fiscală descoperit de autoritățile lituaniene împotriva contribuabililor care nu își declară proprietățile, scriu cei de la Wall Street Journal.
  Google Street View s-a transformat într-o ameninţare la adresa celor care nu îşi plătesc taxele în Lituania. Inspectorii fiscali analizează capturile realizate pe cunoscuta platformă a Google şi le compară cu registrele statului, identificând până acum peste 100 de persoane care nu plăteau taxe pentru proprietăţi deţinute în capitala Vilnius.
  „Am fost foarte impresionat”, a spus Modestas Kaseliauskas, inspector șef în cadrul Fiscului din Lituania. „Am realizat că putem face mai mult într-un timp mult mai scurt”, a spus acesta, după ce subalternii lui au verificat imagini cu circa 500 de proprietăți și le-au comparat cu registrele de proprietate.
  Tot în Lituania, cetăţenii au la dispoziţie şi o aplicaţie pentru iPhone prin care pot semnala cazurile de evaziune. În 2012, cu ajutorul acestei aplicaţii statul a reuşit să colecteze 3,3 milioane de dolari de la evazionişti, informează digi24.ro, care citează WSJ.
  În Bulgaria, inspectorii fiscali au o altă metodă pentru a depista astfel de fraude. Ei se folosesc de un elicopter, pentru a realiza înregistrări video cu proprietățile imobiliare din sudul Sofiei. Astfel, fiscul bulgar a reușit să crească încasările cu câteva zeci de milioane de euro în ultimii doi ani.
• Matematicianul rus Grigori Perelman, care a rezolvat o celebră problemă de matematică cunoscută sub denumirea Conjectura lui Poincaré, a povestit într-un interviu că a reuşit să rezolve această problemă pe când încerca să înţeleagă cum a reuşit Iisus să meargă pe apă.
  „Nu există probleme pe care nu le putem rezolva, există doar probleme dificil de rezolvat”, a declarat Perelman într-un rar interviu acordat unei companii cinematografice, din care cotidianul Komsomolskaïa Pravda a publicat o serie de fragmente, potrivit Mediafax.
  Vorbind despre amintiri din timpul şcolii, solitarul savant, care a refuzat până de curând să comunice cu presa, a spus că dorea să explice legenda lui Iisus care mergea pe apă. „Trebuia să calculez viteza cu care mergea pentru a nu cădea în apă”, a explicat acesta.
  „Un copil învaţă lucruri încă de la naştere. Dacă braţele şi picioarele pot fi antrenate, de ce nu am putea antrena şi creierul”, a întrebat acesta.
  Matematicianul a fost desemnat în luna martie a anului trecut laureatul unui premiu decernat de Clay Mathematics Institute (CMI) din SUA, după ce a publicat pe internet soluţia problemei de topologie formulate în 1904 de matematicianul francez Henri Poincaré, însă a refuzat premiul de 1 milion de dolari.
  Conjectura lui Poincaré sau „ipoteza lui Poincaré”, prima dată enunţată de matematicianul francez Henri Poincaré în 1904, afirmă că dacă într-un spaţiu închis şi nemărginit tridimensional, cufundat într-un spaţiu 4-dimensional, toate „cercurile” bidimensionale pot fi micşorate topografic până ce devin un punct, atunci acest spaţiu tridimensional este echivalent din punct de vedere topologic cu o „sferă” 3-dimensională.
• Noul Sandero, cea mai sigură Dacie făcută vreodată la Mioveni: a luat patru stele la testele Euro NCAP
  Cea de-a doua generaţie a Dacia Sandero a devenit astăzi cel mai sigur model Dacia testat de EuroNCAP, obţinând în premieră un punctaj de patru stele. Mai mult, Sandero obţine patru stele fără a dispune de airbaguri cortină care să protejeze capul pasagerilor în cazul unui impact lateral, sau de airbaguri laterale pentru locurile din spate.
  În ceea ce priveşte siguranţa din habitaclu pentru pasagerii adulţi a rămas stabilă în cazul impactului frontal, potrivit raportului EuroNCAP. Manechinele de test au indicat un nivel adecvat de protecţie a pasagerilor faţă. Modelul Sandero a prezentat un nivel similar al protecţiei în cazul pasagerilor de staturi diferite, în poziţii diferite. În impactul cu bariera laterală, protecţia pieptului a fost adecvată. Cu toate acestea, în cazul unui impact lateral mai puternic cu un stâlp există un nivel mai scăzut de protecţie pentru piept. Scaunele şi tetierele oferă o protecţie marginală ocupanţilor locurilor faţă în cazul unui impact din spate, potrivit EuroNCAP.
  Dacia Sandero a primit punctajul maxim de siguranţă în cazul impactului frontal pentru manechinul ce simulează un copil de 18 luni amplasat într-un scaun orientat invers faţă de sensul de mers, iar pentru cel de trei ani orientat spre sensul de mers a avut un spaţiu de mişcare limitat. În ceea ce priveşte impactul lataral, ambele manechine au fost protejate corespunzător, minimalizând pericolele unui contact cu piese din interiorul maşinii. Principala problemă este în continuare că deşi airbagul frontal al pasagerului care cu toate că se poate dezactiva, nu este prezentată corespunzător şoferului starea acestuia. (Sursa (citeste mai mult))
• Armata Fantomă şi tancurile gonflabile: cum l-au păcălit americanii pe Hitler
  Este una dintre cele mai ciudate poveşti din timpul celui de-al Doilea Război Mondial: o unitate de elită, formată din militari americani recrutaţi din şcoli de artă şi agenţii de publicitate, aleşi pentru creativitatea lor, a avut misiunea de a induce în eroare trupele germane, făcându-le să creadă că Aliaţii dispuneau de o froţă militară mult mai mare decât era acesta în realitate. Cum au reuşit? Cu tancuri gonflabile, avioane de cauciuc şi fel de fel de „efecte speciale”.
  Unitatea se numea, oficial, 23rd Headquarters Special Troops, dar a devenit mai bine cunoscută sub numele de Armata Fantomă. A început să opereze la aproximativ două săptămâni după debarcarea Aliaţilor în Normandia (Ziua Z – 6 iunie 1944) şi a acţionat până în anul 1945.
  Era alcătuită din cca. 1.100 de americani, înzestraţi cu creativitate şi simţ artistic, care aveau drept misiune „zăpăcirea” inamicului prin transmiterea unor informaţii false şi „punerea în scenă” unor bătălii, desfăşurate cu armament de recuzită, dar care izbuteau să creeze iluzia prezenţei unei forţe militare considerabile.
  Emisii şi coduri radio fictive, uniforme „mincinoase”, tancuri gonflabile ce imitau modele folosite de armatele aliate, difuzoare care emiteau zgomotele frontului – iată câteva dintre mijloacele folosite de Armata Fantomă pentru a deruta trupele hitleriste. Unitatea folosea tehnologii foarte avansate pentru acea vreme, iar adăugând şi creativitatea şi grija pentru detalii a militarilor-artişti, iluzia era desăvârşită. Adesea, aceste puneri în scenă aveau loc la doar câteva sute de metri de linia frontului.
  Succesul a fost remarcabil: se estimează că Armata Fantomă a salvat vieţile a zeci de mii de soldaţi, contribuind la câştigarea de către Aliaţi a mai multor confruntări decisive, prin faptul că, înşelând inamicul cu privire la forţa militară de care dispuneau Aliaţii şi la locurile unde era aceasta concentrată, a influenţat astfel soarta bătăliilor. (Sursa (citeste mai mult))
• Peste 500 de companii își spionează angajații cu ajutorul calculatorului
  Companiile românești au început să își evalueze angajații cu ajutorul soluțiilor software de monitorizare a calculatoarelor. Cel puțin 500 de firme și probabil 10.000 de angajați care lucrează la computer sunt monitorizați asupra felului în care utilizează computerul, în interesul firmei sau în interes personal.
  Cea mai utilizată metodă software este cea prin care se raportează timpii folosiți de angajat în interes personal pe computerul companiei, gen aplicația Cyclope, lansată în România încă din 2003. Dan Gurghian, business development manager Amplusnet România, firma care a lansat aplicația de monitorizare a declarat pentru Capital: „Momentan peste 500 de companii din România folosesc aplicația Cyclope pentru a evalua modul în care sunt utilizate calculatoarele de către angajați. Cei mai mici clienți monitorizează 3 angajați, iar cei mai mari peste 1000 de angajați. Firmele sunt din diverse arii de activitate de la servicii, distribuție, farma, logistică, presă, turism, auto, it/software. Practic orice companie în cadrul căreia se folosesc computere în scop productiv poate considera oportunitatea unei astfel de soluții, indiferent de numărul de angajați”.
  În acest sens, companiile care au apelat la soluțiile de monitorizare au înregistrat o creștere a productivității angajaților în medie de o ora/zi pentru fiecare angajat. Alte beneficii obținute în urma implementarii aplicației sunt creșterea securității datelor confidențiale, a controlului asupra activității pe calculatoare și îmbunătățirea sistemului de evaluare a angajaților.
  Dan Gurghian precizează că „Cyclope respectă în totalitate legislația din România cu privire la culegerea datelor cu caracter personal – Legea 677/2011. Asta deoarece Cyclope nu preia date cu caracter personal și ca urmare, nu intră sub incidența acestei legi. Mai concret, Cyclope nu înregistrează conținutul email-urilor, al site-urilor accesate, al conversațiilor de pe chat, al documentelor sau al aplicațiilor utilizate de angajați”. Aplicația afișează numai numele site-urilor sau al ferestrelor în care lucrează angajatul (ex. Word, Excel, AutoCAD, etc) și durata de utilizare a fiecăreia în parte.

Citeste si articolele:

• Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (XX)
• Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (XIX)
• Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (XVIII)
• Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (XVII)
• Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (XVI)