A șaptea dimensiune

S-ar putea ca în ţara pupătorilor de moaşte, a “dacilor liberi”, numită România, descoperirile ştiinţifice să nu conteze nici cât scuipatul unui ţigan manelist analfabet, dar merită amintită o recentă descoperire ştiinţifică a astronomilor, conform căreia există în Univers grupări (grile) de galaxii ce se întind pe milioane de ani lumină (anul-lumină este unitate de măsură pentru distanţe, mai exact însemnând distanţa parcursă de lumină într-un an; mi-a rămas în memorie Corina Chiriac, vedeta comuniştilor paraşutaţi de Stalin, cel mai mare criminal din toate timpurile, în România, cea care într-o emisiune TV, de Revelion, ura telespectatorilor să trăiască “o mie de ani-lumină”, neştiind săraca analfabetă-funcţional că “anul-lumină” este unitate de măsură pentru distanţe, nu pentru timp).

Toate aceste noi descoperiri se află într-un studiu publicat de către un grup de cercetători de la Institutul Leibniz, secţia Astrofizică, din Potsdam, Germania. Conform acestui nou studiu, în Univers există structuri atât de vaste încât, prin comparaţie, galaxii întregi sunt doar firicele de praf.

Cercetările anterioare au sugerat că, după ce universul s-a născut în Big Bang în urmă cu aproximativ 13,8 miliarde de ani, o mare parte din gazul care alcătuiește cea mai mare parte a materiei cunoscute a cosmosului s-a prăbușit pentru a forma foi colosale. Aceste foi au fost apoi despărțite pentru a forma filamentele unei vaste pânze cosmice.

Folosind datele din descoperirile recente, oamenii de știință au examinat peste 17.000 de filamente, analizând viteza la care galaxiile care alcătuiesc aceste tuburi uriașe s-au deplasat în fiecare tendril. Cercetătorii au descoperit că acestea se rotesc în jurul axei centrale a fiecărui filament. Cea mai rapidă rotire a acestor structuri stelare este de 360.000 km/h.

O posibilă explicație pentru această rotație este că, pe măsură ce câmpurile gravitaționale puternice ale acestor filamente au atras gaz, praf și alte materiale în interiorul lor, forțele de forfecare rezultate ar fi putut roti această concentraţie uriaşă de stele. Oamenii de știință încearcă acum să înțeleagă originea spinului filamentului prin simulări pe computer a modului în care se comportă materia în aceste aglomerări uriaşe din Univers.

Cercetătorii și-au detaliat descoperirile online, pe 14 iunie 2021, în revista Nature Astronomy.

Sursa informaţiilor: space.com.

Citeşte şi articolele:

• NASA a reutilizat cu succes o rachetă pentru a trimite cosmonauţi la Staţia Spaţială Internaţională (The International Space Station – ISS)
• O altă premieră pe Marte: NASA a reuşit să extragă oxigen pur şi respirabil din atmosfera marţiană
• Roverul Perseverance, al NASA, a ajuns cu bine pe planeta Marte
• Modul în care noul elicopter minuscul al NASA va face istorie pe Marte
• Premieră 2024: NASA intenţionează să trimită trei misiuni cu tehnică spaţială pe partea întunecată a Lunii
• Elicopterul Ingenuity, al NASA, a făcut primul zbor pe Marte