Disidenta anticomunistă Doina Cornea despre scrisorile trimise postului de radio Europa Liberă (I)

duminică, ianuarie 5, 2020 19:04

Doina CorneaDoina Cornea: “Datele Securităţii şi datele realităţii sau cum îmi trimiteam textele la Europa Liberă”

Doina Cornea: “Trimiterea primului text la Europa Liberă, trebuie să mărturisesc, a fost un eşec, în sensul că am recunoscut la anchetă că a fost dus de fiica mea, declarată persona non grata. Dar tot atunci mi-am dat seama că Securitatea este mai preocupată de modul cum sunt trimise textele decât de conţinutul lor. Trebuia deci să-mi schimb strategia, în cazul în care voi mai trimite ceva.

Prilejul s-a ivit după ce mi s-a desfăcut contractul de muncă. Simţeam nevoia să protestez. Aşa s-a născut al doilea text, Scrisoare deschisă adresată Rectorului Universităţii.

La anchetă m-am prezentat hotărâtă să fac uz de minciună, drept răspuns la previzibila întrebare sâcâitoare: “cine a dus textul?”. Trebuia să menajez cu orice preţ persoana care m-a ajutat. Mă simţeam mult prea slabă şi temătoare pentru a declara scurt: “Refuz să răspund”. Ştiam prea bine de ce mijloace mai dispunea Securitatea pentru a smulge răspunsuri.

De aceea, fără să ezit şi uitându-mă în ochii colonelului Gocan, i-am răspuns: “Un turist german, întâlnit la Călimăneşti”. Desigur, au urmat alte zile de anchetă cu o puzderie de întrebări încuietoare, la care repetam cu îndărătnicie acelaşi răspuns. Până la urmă a fost acceptat.

În realitate, textul a fost expediat prin bunăvoinţa lectorului francez, domnul Gilles Bardy. În rămân profund îndatorată.

Puţin jenată, trebuie să recunosc că în situaţia dată nu am avut tăria unui comportament eroic, cum presupun că a fost cel al inginerului Gheorghe Ursu. Mi se părea mai uşor să fac uz şi eu de armele adversarului – viclenie, minciună – pentru a nu expune persoanele care mă ajutau. În ceea ce priveşte strict persoana mea, mizam exclusiv pe adevăr în această confruntare.

Iată aşadar o explicaţie de ce, începând cu această a doua scrisoare, datele Securităţii (în privinţa expedierii textelor) nu mai coincid cu datele mele. Pentru a uşura cercetarea tinerilor istorici care studiază metodele de lucru ale Securităţii, le pun la dispoziţie, în continuare, cum şi prin cine am trimis restul textelor.

  • Următoarele cinci texte adresate tinerilor: Despre libertate, Necesitatea întoarcerii la spiritual, Despre adevăr, Despre creativitate, Despre înstrăinarea de sine au fost predate personal directorului pentru departamentul românesc al Europei Libere, regretatul Vlad Georgescu.
  • Textul 8 – Meditaţie asupra posibilităţii unei renaşteri spirituale – prin bunăvoinţa unei turiste finlandeze, acostată de mine la Băile Herculane. După cum se vede, povestea cu “turistul străin” am chiar pus-o în aplicare.
  • Textul 9 – Despre machiavelism – prin domnul Gilles Bardy.
  • Textele 10, 11 – Ce e de făcut? sau: să nu dăm cezarului ce i se cuvine lui Dumnezeu şi Scrisoare deschisă adresată Doamnei Raluca Petrulian – tot prin Gilles Bardy;
  • precum şi cel de-al 12-lea text – Despre adevăr sau cum să rezistăm “terorii istoriei”.
  • Al 13-lea text – Scrisoare deschisă adresată Preşedintelui Consiliului de Stat (în legătură cu necesitatea unei reforme a învăţământului) – mi l-a trimis distinsa doamnă Lucia Tătaru care m-a contactat pentru a-mi oferi această oportunitate.”

Citeste si articolele:

Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

Adauga un comentariu