A șaptea dimensiune

Aşa, şi cum ziceam, în acel final friguros de 1769, când războiul ruso-turc se afla încă în faza luptelor albanezo-române, iese la rampă Emanuel Giani Ruset, banul Craiovei. La o primă audiţie, numele personajului poate părea cam fandosit pentru Oltenia veacului optsprezece, dar dacă ţinem seama că toată lumea îl striga Manolache, înţelegem că omul […]

Grigore al III-lea Ghica era nepot de frate al unchiului său Grigore al II-lea Ghica, acesta din urmă fiind practic primul din seria Grigore Ghica, continuată în anonimat de un Grigore al XXVIII-lea Ghica, nenăscut încă în momentul redactării acestui text. După cum probabil vă aşteptaţi cu toţii, al III-lea Ghica ţinea cu turcii, lucru […]

Vreme de doi ani după intrarea lui Scarlat Ghica în istoria medicinei prin spectaculosul său deces, în Ţara Românească a fost consemnată o singură activitate. Alexandru Scarlat Ghica, fiul şi urmaşul la tron al mortului, s-a străduit din răsputeri să ducă la bun sfârşit Mănăstirea Sfântul Spiridon Nou, începută de babac în timpul vieţii. Astfel, […]

Un izvor de la 1764 zice că Scarlat Ghica, succesorul lui Ştefan Racoviţă la tronul Munteniei, a primit mandatul mai mult pe baza însuşirilor sale personale. Dacă facem rapid o socoteală a miilor de pungi la care vizirii, paşalele şi însuşi sultanul au trebuit să renunţe, e clar să însuşirile personale ale apetisantului Scarlat au […]

Ştefan Racoviţă a prins tronul Munteniei în martie 1764, prin grija perfidului Iordache Stavarache. După nimire, Stavarache s-a grăbit să-i traseze liniile directoare ale politicii interne, adică cifrele exacte în materie de pungi. Ca să împlinească sumele necesare, Fănică a tăiat, la sfatul grecoteiului, un număr bine calculat de boieri nemulţumiţi, ale căror averi confiscate […]

Constantin Racoviţă, cel despre care am tot spus că nu e defel rudă cu viitorul mare naturalist Emil Racoviţă, a suit, în 1763, pentru a doua oară, pe tronul Munteniei. Ca primă realizare a mandatului său poate fi socotită numirea pe postul de capichehaie a lui Başa Mihalopol, un fanariot moderat, adept al exceselor temperate […]

A şasea domnie valahă a lui Constantin Mavrocordat a stat sub semnul ţepei. Să nu credeţi cumva că victima acestui supliciu, cândva temut, a fost boierimea locală – coruptă, îndărătnică şi uneltitoare. Nu, ţeapa a fost încasată direct de domn, dar într-o variantă mai puţin violentă, consacrată în veacurile ce-au urmat sub denumirea de ghimpe, […]