Bucureştiul anului 2005, văzut de un ziarist român (IX)
luni, iulie 8, 2024 8:15
România, mici fragmente de neant
Ai cărţi, ai part-time!
Intru într-o zi la Intercontinental, al alde GCPăunescu & friends. La parter, într-un birou al unei firme străine, un domn de culoare stă la calculator, extrem de atent, enervant de conştiincios. Privindu-l, eram convins că la fiecare click pe mouse intră în contul societăţii câteva zeci de mii de parai (dolari – n.m.). Când colo, omul juca Solitaire! Uite, nene, că nu e doar sportul nostru naţional, mai sunt şi alte naţii care – vorba ceea – plimbă toată ziua un popă de pică sau o damă de inimă roşie prin întreprindere! Mai e puţin şi se înfiinţează, după modelul „Solidarităţii” poloneze, Sindicatul „Solitaire-itatea”!
Puşca pe limbă
Revin cu amănunte incendiare din troleibuzul 90. Într-o zi, pe la Biserica Armenească, la câţiva metri de staţie, şoferul meu se căzneşte să depăşească un colog tras pe dreapta. Când ajunge în dreptul colegului, opreşte. „Bă, s-a bulit nu ştiu ce piesă!”, explică ăla. Ăsta al meu stă puţin, pare că scotoceşte prin cap după o soluţie, apoi îi aruncă defectului: „Bă, ştii ce faci? Te duci la Hunter Vip (ăsta e un magazin pentru vânători, n.r.), cumperi un pistol şi te împuşti!”. „Hm, ce colegi…”, îmi spun eu în gând… Păi, aşa se ajută ei? De ce să mai dea banii pe pistol, frate, când are reţeaua de foarte înaltă tensiune deasupra maşinii?
Bonton cu ceapă
Mă întristează faptul că prin cârciunile în care am fost în ultimul timp n-am mai auzit hiturile „Marina” şi „Se bastasse una canzone”. Aşa că mi-am descărcat de pe Net ceea ce consider apogeul în materie de hituri internaţionale de cârciumă, „Felicita” şi „Sharzan” de Al Bano und Romina Power” – pe care le ascult de fiecare dată când unul dintre colegii mei de birou îşi ia salată de ton cu ceapă de la alimentara Beldiman şi umple încăperea de un miros ca de remorcă, fatal pentru nostalgici. Acum caut „Un italiano vero”, pentru când o să treacă de la salată de ton cu ceapă la slănină afumată cu boia, adică de la remorcă la IRTA de Ciolpani.
Românul s-a născut Poe
Câtă inspiraţie poate să existe în unele zone ale ţării. Valea Doftanei este una dintre ele. De exemplu. Păi, dacă într-un singur sat există două firme care se numesc: prima – SOLEMN TRANS! – şi a doua, barul SC TĂCEREA PĂDURII SRL, nu înnebuneşti de-atâta poezie vărsată?! („Academia Caţavencu”, nr. 690/2005)
Citeste si articolele:
