A șaptea dimensiune

Anul 2005. Luna aprilie. Austria. În presa vremii din România, apărea însemnarea de mai jos. Dau un regat pentru o noapte cu un cal Pentru că de-acum suntem în Săptămâna Mare şi aşteptăm Sfintele Sărbători ale Paştelui, o vom lăsa mai moale cu crimele; la fel cu frezele punkiste cu topoare la purtător în frunte, […]

Prin 2005, pe vremea când SUA nu „visa” că va avea preşedinte un (semi)dictator imbecil ca Donald Trump, se întâmplau cele povestite mai jos. „Avem legi mai multe şi mai stricte privind comerţul cu portocale, de exemplu, decât cele legate de vânzarea de organe umane dintr-un stat în altul.” Aşa caracterizează Todd Olson, directorul unei […]

România, mici fragmente de neant Ai cărţi, ai part-time! Intru într-o zi la Intercontinental, al alde GCPăunescu & friends. La parter, într-un birou al unei firme străine, un domn de culoare stă la calculator, extrem de atent, enervant de conştiincios. Privindu-l, eram convins că la fiecare click pe mouse intră în contul societăţii câteva zeci […]

România, mici fragmente de neant Fluyer Taxi Pentru amatorii de poveşti cu taximetrişti, i-auziţi încă una. Am vrut să iau un taxi, săptămâna trecută (într-o săptămână de la sfârşitul lunii februarie, 2005 – n.m.). Ochesc o maşină, dau să ciocănesc în geam, mă aplec să-l întreb pe om dacă e liber şi ce credeţi că […]

România, mici fragmente de neant Apel anti-umanitar Mai fac o dată un apel la toţi românii de omenie: vă rog, nu-i mai daţi bani bătrânei (babei) care plânge de ţi se rupe inima, rinichii şi ficaţii la metroul de la Universitate! Minte! Plânge de cel puţin 5 ani, de când am luat ţeapă şi i-am […]

România, mici fragmente de neant Fumatul pentru începători Marţi seară (într-o marţi din februarie 2005 – n.m.), în timp ce mă întorceam la redacţie să-mi recuperez celularul uitat, am fost abordat de un puşti care, văzându-mă că fumez în staţie, mi-a zis: „Să nu vă supăraţi pe mine, da’ dăunează sănătăţii. Am fumat şi eu, […]

România, mici fragmente de neant Actual copil-writer, viitor copywriter Zilele trecute, când tocmai se făcuse zăpadă şi mocirlă pentru vreo două cincinale, văd o fetiţă cam la 10 ani scriind cu degetul, pe maşini, „spală-mă!”. Mămica ei (sau sora) îi spune, după câteva inscripţii: „Hei, nu mai scrie doar „spală-mă!”, că e banal deja… Scrie […]