A șaptea dimensiune

Internet of Things (IoT), tradus Internetul lucrurilor, se referă la miliardele de dispozitive fizice din întreaga lume care sunt conectate la internet, toate colectând și partajând date. Datorită apariției cipurilor de computer super-ieftine și rețelelor wireless, este posibil să transformați orice, de la ceva mic precum o pastilă la ceva foarte mare precum un avion, într-o parte a IoT. Conectarea tuturor acestor obiecte diferite, dotate cu senzori, adaugă un nivel de inteligență digitală dispozitivelor, permițându-le să comunice date în timp real fără a implica o ființă umană. Internet of Things (Internetul lucrurilor) face ca structura lumii din jurul nostru să fie mai inteligentă și mai receptivă, îmbinând universurile digital și fizic.

Ce dispozitive cuprinde Internet of Things (IoT)

Aproape orice obiect fizic poate fi transformat într-un dispozitiv IoT dacă poate fi conectat la internet pentru a fi controlat sau pentru a comunica informații.

Un bec care poate fi aprins folosind o aplicație pentru smartphone este un dispozitiv IoT, la fel ca un senzor de mișcare sau un termostat inteligent. Un dispozitiv IoT poate fi la fel de pufos ca o jucărie pentru copil sau la fel de serios ca un camion fără șofer. Unele obiecte mai mari pot fi ele însele umplute cu multe componente IoT mai mici, cum ar fi un motor cu reacție care acum este plin cu mii de senzori care colectează și transmit date înapoi pentru a se asigura că funcționează eficient. La o scară și mai mare, proiectele de orașe inteligente umplu regiuni întregi cu senzori pentru a ne ajuta să înțelegem și să controlăm mediul.

Termenul IoT este folosit în principal pentru dispozitivele despre care, în general, nu ar fi de așteptat să aibă o conexiune la internet și care pot comunica cu rețeaua independent de acțiunea umană. Din acest motiv, un computer nu este în general considerat un dispozitiv IoT și nici un smartphone, chiar dacă acesta din urmă este plin de senzori. Cu toate acestea, un ceas inteligent sau o bandă de fitness sau un alt dispozitiv portabil ar putea fi considerat un dispozitiv IoT.

Istoria Internet of Things (IoT)

Ideea de a adăuga senzori și inteligență la obiectele de bază a fost discutată de-a lungul anilor 1980 și 1990 (probabil şi mai devreme), dar în afară de unele proiecte timpurii – cum ar fi un automat conectat la internet – progresul a fost lent, pentru că tehnologia nu era pregătită. Chips-urile erau prea mari și voluminoase și nu exista nicio modalitate ca obiectele să comunice eficient.

Procesoare destul de ieftine și consumabile de unică folosință au fost necesare înainte ca, în sfârșit, să devină rentabil să conectate miliarde de dispozitive. Adoptarea etichetelor RFID (cipuri de putere redusă care pot comunica fără fir) a rezolvat o parte din această problemă, împreună cu disponibilitatea tot mai mare a internetului de bandă largă și a rețelelor celulare sau wireless. Adoptarea IPv6 – care, printre altele, ar trebui să furnizeze suficiente adrese IP pentru fiecare dispozitiv de care lumea (sau chiar această galaxie) va avea vreodată nevoie – a fost, de asemenea, un pas necesar pentru extinderea IoT.

Kevin Ashton a inventat sintagma „Internet of Things” în 1999, deși a fost nevoie de cel puțin încă un deceniu pentru ca tehnologia să ajungă din urmă viziunea.

„IoT integrează interconexiunea culturii umane – our „things” („lucrurile” noastre) – cu interconectarea sistemului nostru informatic digital – „internetul”. Acesta este IoT”, a declarat Ashton.

Adăugarea de etichete RFID la echipamente scumpe pentru a ajuta la urmărirea locației lor a fost una dintre primele aplicații IoT. Dar de atunci, costul adăugării de senzori și a unei conexiuni la internet la obiecte a continuat să scadă, iar experții prevăd că această funcționalitate de bază ar putea costa într-o zi chiar și 10 cenți, făcând posibilă conectarea la internet a aproape tot ce există creat de om.

IoT a fost inițial cel mai interesant pentru afaceri și producție, unde aplicația este uneori cunoscută sub numele de machine-to-machine (M2M), dar acum accentul se pune pe umplerea caselor și birourilor noastre cu dispozitive inteligente, transformându-l în ceva care este relevant pentru aproape toată lumea.

Cât de mare este Internet of Things (IoT)

Internet of Things (IoT) este mare și devine tot mai mare. Deja există mai multe lucruri conectate între ele decât numărul locuitorilor Terrei.

Compania de analiză a evoluţiei tehnologiei, IDC, prezice că în total vor exista 41,6 miliarde de dispozitive IoT conectate până în 2025. De asemenea, sugerează că echipamentele industriale și auto reprezintă cea mai mare oportunitate de „lucruri” conectate, dar și adoptarea puternică a caselor inteligente și a dispozitivelor portabile.

Un alt analist în domeniul evoluţiei tehnologiei, Gartner, prezice că IoT-ul firmelor și domeniului auto va însemna 5,8 miliarde de dispozitive în acest an, în creștere cu aproape un sfert față de 2019. Utilitățile vor fi cel mai mare utilizator de IoT, datorită lansării continue a contoarelor inteligente. Dispozitivele de securitate și camere web, vor fi a doua cea mai mare utilizare a dispozitivelor IoT. Automatizarea clădirilor – ca și iluminatul conectat – va fi sectorul cu cea mai rapidă creștere, urmat de autovehicule (mașini conectate) și de asistență medicală (monitorizarea afecțiunilor cronice).

Care sunt beneficiile Internet of Things (IoT) – Internetului lucrurilor – pentru afaceri?

Beneficiile IoT pentru afaceri depind de implementarea particulară. Companiile şi firmele care vor să fie eficiente ar trebui să aibă acces la mai multe date despre propriile produse și propriile sisteme interne, pentru o capacitate mai mare de a face modificări.

Producătorii adaugă senzori la componentele produselor lor, astfel încât acestea să poată transmite înapoi date despre modul în care funcționează. Acest lucru poate ajuta companiile să identifice când o componentă este pe cale să se defecteze și să o schimbe înainte ca aceasta să provoace daune. De asemenea, companiile pot folosi datele generate de acești senzori pentru a-și eficientiza sistemele și lanțurile de aprovizionare, deoarece vor avea date mult mai precise despre ceea ce se întâmplă cu adevărat.

„Odată cu introducerea unei colectări și analize cuprinzătoare, în timp real, a datelor, sistemele de producție pot deveni dramatic mai receptive”, afirmă consultanții McKinsey.

Utilizarea IoT în firme şi companii poate fi împărțită în două segmente: oferte specifice industriei, cum ar fi senzori într-o fabrică de generare sau dispozitive de localizare în timp real pentru asistența medicală; și dispozitive IoT care pot fi utilizate în toate industriile, cum ar fi sistemele inteligente de aer condiționat sau de securitate.

Ce este Industrial Internet of Things (IioT) – Internetul Industrial al Lucrurilor

Industrial Internet of Things (IioT) – Internetul Industrial al Lucrurilor sau a patra revoluție industrială sau Industria 4.0 sunt toate nume date utilizării tehnologiei IoT într-un cadru de afaceri. Conceptul este același ca și pentru dispozitivele IoT de consum din casă, dar în acest caz se urmărește utilizarea unei combinații de senzori, rețele wireless, big data, AI și analiză pentru a măsura și optimiza procesele industriale.

Creșterea productivității forței de muncă sau economiile de costuri sunt două obiective potențiale, dar IIoT poate crea și noi fluxuri de venituri pentru afaceri; în loc să vândă doar un produs de sine stătător – de exemplu, cum ar fi un motor – producătorii pot vinde și întreținerea predictivă a motorului.

Care sunt beneficiile Internet of Things (IoT) pentru consumatori

IoT promite să facă mediul nostru – casele, birourile și maşinile noastre – mai inteligent, mai măsurabil și mai „comunicativ”. Difuzoarele inteligente precum Echo de la Amazon și Google Home facilitează redarea muzicii, setarea temporizatoarelor sau obținerea de informații. Sistemele de securitate la domiciliu facilitează monitorizarea a ceea ce se întâmplă în interior și în exterior; sau pentru a vedea și a vorbi cu vizitatorii. Între timp, termostatele inteligente ne pot ajuta să ne încălzim casele înainte de a ne întoarce, iar becurile inteligente pot face să pară că suntem acasă chiar și atunci când suntem afară.

Privind dincolo de casă, senzorii ne pot ajuta să înțelegem cât de zgomotos sau poluat ar putea fi mediul înconjurător. Mașinile cu conducere autonomă și orașele inteligente ar putea schimba modul în care ne construim și gestionăm spațiile publice.

The Internet of Things şi Smart Homes (Internetul lucrurilor și casele inteligente)

Pentru consumatori, casa inteligentă este locul unde putem intra în contact cu lucruri activate pe internet și este un domeniu în care marile companii de tehnologie (în special Amazon, Google și Apple) concurează puternic.

Cele mai evidente dintre acestea sunt difuzoarele inteligente precum Echo de la Amazon, dar există și prize inteligente, becuri, camere foto, termostate și frigiderul inteligent. Dar, pe lângă faptul că vă arătați entuziasmul pentru noile gadgeturi strălucitoare, există o latură mai serioasă a aplicațiilor pentru casă inteligentă. Aceștia pot fi capabili să-i mențină pe cei în vârstă independenți și în propriile case mai mult timp, facilitând comunicarea familiei și îngrijitorilor cu ei și monitorizarea modului în care îşi desfășoară viaţa. O mai bună înțelegere a modului în care funcționează casele noastre și abilitatea de a modifica aceste setări ar putea ajuta la economisirea energiei – prin reducerea costurilor de încălzire, de exemplu.

Cum rămâne cu securitatea Internet of Things?

Securitatea este una dintre cele mai mari probleme la IoT. Acești senzori colectează în multe cazuri date extrem de sensibile – de exemplu, ceea ce spui și faci în propria casă. Menținerea securității este vitală pentru încrederea consumatorilor, dar până acum istoricul de securitate al IoT a fost extrem de slab. Prea multe dispozitive IoT nu se gândesc la elementele de bază ale securității, cum ar fi criptarea datelor.

Defecte ale software-ului sunt descoperite în mod regulat, dar multe dispozitive IoT nu au capacitatea de a fi corectate, ceea ce înseamnă că sunt permanent în pericol. Hackerii vizează acum în mod activ dispozitivele IoT, cum ar fi routerele și camerele web, deoarece lipsa lor inerentă de securitate le face ușor de compromis și de transformat în rețele botnet gigantice.

Defectele au lăsat deschise hackerilor dispozitivele inteligente de acasă, cum ar fi frigiderele, cuptoarele și mașinile de spălat vase. Cercetătorii au descoperit 100.000 de camere web care ar putea fi sparte cu ușurință, în timp ce unele ceasuri inteligente pentru copii conectate la internet conțin vulnerabilități de securitate care permit hackerilor să urmărească locația purtătorului, să asculte conversațiile sau chiar să comunice cu utilizatorul.

Toate acestea se aplică și în afaceri, dar mizele sunt și mai mari. Conectarea utilajelor industriale la rețelele IoT crește riscul potențial ca hackerii să descopere și să atace aceste dispozitive. Spionajul industrial sau un atac distructiv asupra infrastructurii critice sunt ambele riscuri potențiale. Companiile vor trebui să se asigure că aceste rețele sunt izolate și protejate, fiind necesară criptarea datelor despre securitatea senzorilor, gateway-urilor și a altor componente. Starea actuală a tehnologiei IoT face acest lucru mai greu de asigurat. Acest lucru este foarte îngrijorător, având în vedere dorința documentată a hackerilor de a modifica sistemele industriale care au fost conectate la internet, dar lăsate neprotejate.

IoT face o punte între lumea digitală și lumea fizică, ceea ce înseamnă că piratarea dispozitivelor poate avea consecințe periculoase în lumea reală. Accesarea senzorilor care controlează temperatura dintr-o centrală ar putea păcăli operatorii să ia o decizie catastrofală; preluarea controlului asupra unei mașini fără șofer s-ar putea, de asemenea, să se încheie cu un dezastru.

Confidenţialitatea şi Internet of Things (IoT)

Cu toți acești senzori care colectează date despre tot ceea ce faceți, IoT este o potențială mare durere de cap pentru confidențialitate și securitate. Luați casa inteligentă: vă poate spune când vă treziți (când este activat aparatul de cafea inteligent) și cât de bine vă spălați dinții (mulțumită periuței de dinți inteligente), ce post de radio ascultați (mulțumită difuzorului inteligent), ce tip de mâncare consumi (mulțumită cuptorului sau frigiderului tău inteligent), ce cred copiii tăi (mulțumită jucăriilor lor inteligente) și cine te vizitează și trece pe lângă casa ta (mulțumită soneriei tale inteligente). În timp ce companiile vor câștiga bani din vânzarea obiectului inteligent, în primul rând, modelul lor de afaceri IoT implică probabil și vânzarea a cel puțin o parte din acele date.

Ce se întâmplă cu acele date este o problemă de confidențialitate de o importanță vitală. Nu toate companiile de case inteligente își construiesc modelul de afaceri în jurul recoltării și vânzării datelor, dar unele o fac.

Și merită să ne amintim că datele IoT pot fi combinate cu alte date pentru a crea o imagine surprinzător de detaliată a ta. Este surprinzător de ușor să afli multe despre o persoană din câteva citiri diferite ale senzorului. Într-un proiect, un cercetător a descoperit că, analizând datele care descriu doar consumul de energie al casei, nivelurile de monoxid de carbon și dioxid de carbon, temperatura și umiditatea de-a lungul zilei, au putut afla ce mânca locatarii casei la cină.

IoT, confidențialitate și afaceri

Consumatorii trebuie să înțeleagă schimbările datorită IoT și dacă sunt mulțumiți cu aceste schimbări. Unele dintre aceste schimbări se aplică și în afaceri: ce spuneţi de o şedinţă a Consiliului de administraţie unde să se discute despre o fuziune, într-o sală de ședințe echipată cu difuzoare și camere inteligente? Un sondaj recent a constatat că patru din cinci companii nu ar putea identifica toate dispozitivele IoT din rețeaua lor.

Produsele IoT instalate prost ar putea deschide cu ușurință rețelele corporative pentru a fi atacate de hackeri sau pur și simplu s-ar putea scurge date. Ar putea părea o amenințare banală, dar imaginați-vă dacă încuietorile inteligente de la birou ar refuza să se deschidă într-o dimineață sau dacă stația meteo inteligentă din biroul CEO-ului a fost folosită de hackeri pentru a crea spărtură în reţeaua firmei.

IoT și războiul cibernetic

Dacă lucrurile merg prost cu dispozitivele IoT, pot exista consecințe majore în lumea reală. Strategiile de război cibernetic trebuie luate în considerare.

Serviciile de informaţii au avertizat că există deja capacitatea de a amenința infrastructura critică, precum și „ecosistemul mai larg de dispozitive industriale și de consum conectate cunoscut sub numele de „Internet of Things (IoT)”. De asemenea, termostatele, camerele și aragazele conectate ar putea fi folosite fie pentru a spiona cetățenii, fie pentru a provoca ravagii, dacă ar fi piratate. Adăugarea elementelor cheie ale infrastructurii critice (cum ar fi baraje, poduri și elemente ale rețelei electrice) la IoT, face și mai importantă securitatea dispozitivelor conectate.

Internet of Things (IoT) şi bazele de date

Un dispozitiv IoT va conține probabil unul sau mai mulți senzori pe care îi va folosi pentru a colecta date. Ceea ce colectează acești senzori va depinde de dispozitivul individual și de sarcina acestuia. Senzorii din interiorul mașinilor industriale ar putea măsura temperatura sau presiunea; o cameră de securitate ar putea avea un senzor de proximitate, în timp ce stația meteo de acasă va avea probabil un senzor de umiditate. Toate aceste date ale senzorului – și multe, multe altele – vor trebui trimise undeva. Aceasta înseamnă că dispozitivele IoT vor trebui să transmită date și o vor face prin Wi-Fi, 4G, 5G și multe altele.

Compania de analiză a evoluţiei tehnologiei, IDC, apreciază că în cinci ani gadgeturile IoT vor crea 79,4 zettabytes de date. Unele dintre aceste date IoT vor fi „mici și explozive”, afirmă IDC – o actualizare rapidă, cum ar fi o citire a temperaturii de la un senzor sau o citire de la un contor inteligent. Alte dispozitive pot crea cantități uriașe de trafic de date, cum ar fi o cameră de supraveghere video.

Cantitatea de date creată de dispozitivele IoT va crește rapid în următorii câțiva ani. Majoritatea datelor sunt generate de supraveghere video, dar alte utilizări industriale și medicale vor genera mai multe date în timp.

Dronele vor fi, de asemenea, un factor important pentru crearea de date folosind camere. Privind mai în perspectivă, mașinile cu conducere autonomă vor genera, de asemenea, cantități mari de date generate de senzori, audio, video, precum și date mai specializate.

Internet of Things (IoT) şi analiza bazelor mari de date

IoT generează cantități mari de date: de la senzori atașați la piesele mașinii la senzorii de mediu sau cuvintele pe care le rostim la difuzoarele noastre inteligente. Aceasta înseamnă că IoT este un motor important al proiectelor de analiză a datelor mari, deoarece permite companiilor să creeze seturi vaste de date și să le analizeze. Accesul unui producător de cantități mari de date despre modul în care componentele sale se comportă în situații reale îl poate ajuta să facă îmbunătățiri mult mai rapid, în timp ce datele colectate de la senzorii din jurul orașului ar putea ajuta autorităţile să facă traficul mai fluent.

Aceste date vor veni în multe forme diferite – solicitări vocale, video, temperatură sau alte citiri ale senzorilor, toate acestea putând fi extrase pentru informații. Categoria de metadate IoT este o sursă în creștere de date care trebuie gestionată și valorificată.

În special, IoT va furniza cantități mari de date în timp real. Conexiunile de la mașină la mașină care acceptă aplicații IoT vor reprezenta mai mult de jumătate din totalul de 27,1 miliarde de dispozitive și conexiuni și vor reprezenta 5% din traficul IP global.

Internet of Things (IoT) şi cloud-ul

Cantitatea uriașă de date pe care o generează aplicațiile IoT înseamnă că multe companii vor alege să-și proceseze datele în cloud, mai degrabă decât să-şi construiască capacităţi uriaşe de stocare internă. Giganții din cloud atrag deja aceste companii: Microsoft are suita sa Azure IoT, în timp ce Amazon Web Services oferă o gamă de servicii IoT, la fel ca și Google Cloud.

Internet of Things (IoT) şi Smart Cities (Internetul lucrurilor și orașele inteligente)

Prin răspândirea unui număr mare de senzori într-un oraș, organismele specializate își pot face o idee mai bună despre ceea ce se întâmplă cu adevărat, în timp real. Drept urmare, proiectele de orașe inteligente sunt o caracteristică cheie a IoT. Orașele generează deja cantități mari de date (de la camerele de securitate și senzorii de mediu) și conțin deja rețele mari de infrastructură (cum ar fi cele care controlează semafoarele). Proiectele IoT urmăresc să le conecteze și apoi să adauge informații suplimentare în sistem.

Există planuri de a acoperi Insulele Baleare din Spania cu jumătate de milion de senzori și de a-l transforma într-un laborator pentru proiecte IoT, de exemplu. O schemă ar putea implica departamentul regional de servicii sociale să folosească senzorii pentru a ajuta persoanele în vârstă, în timp ce alta ar putea identifica dacă o plajă a devenit prea aglomerată și să ofere alternative înotătorilor. Într-un alt exemplu, AT&T lansează un serviciu de monitorizare a infrastructurii, cum ar fi poduri, drumuri și căi ferate, cu senzori activați LTE pentru a monitoriza modificările structurale, cum ar fi fisurile și înclinările.

Capacitatea de a înțelege mai bine cum funcționează un oraș ar trebui să permită organismelor specializate să facă schimbări și să monitorizeze modul în care acest lucru îmbunătățește viața locuitorilor acelui oraş.

Marile companii tehnologice văd proiectele de orașe inteligente ca o zonă cu un potenţial uriaş, iar mulți – inclusiv operatorii de telefonie mobilă și companiile de rețele – se poziționează pentru implicare în aceste proiecte.

Internet of Things (IoT) şi 5G – conectarea şi partajarea datelor

Dispozitivele IoT folosesc o varietate de metode pentru a conecta și partaja date, deși majoritatea vor folosi o anumită formă de conectivitate wireless: casele și birourile vor folosi standard Wi-Fi, Zigbee sau Bluetooth Low Energy (sau chiar Ethernet dacă nu sunt deosebit de mobile) ; alte dispozitive vor folosi LTE (tehnologiile existente includ Narrowband IoT și LTE-M, destinate în mare parte dispozitivelor mici care trimit cantități limitate de date) sau chiar conexiuni prin satelit pentru a comunica. Cu toate acestea, numărul mare de opțiuni diferite i-a determinat deja pe unii să susțină că standardele de comunicații IoT trebuie să fie la fel de acceptate și interoperabile precum este Wi-Fi astăzi.

Un domeniu de creștere în următorii câțiva ani va fi, fără îndoială, utilizarea rețelelor 5G pentru a susține proiecte IoT. 5G oferă capacitatea de a aranja până la un milion de dispozitive 5G pe kilometru pătrat, ceea ce înseamnă că va fi posibilă utilizarea unui număr mare de senzori într-o zonă foarte mică, făcând mai posibile implementările industriale IoT la scară largă. Marea Britanie tocmai a început un test de 5G și IoT la două „fabrici inteligente”. Cu toate acestea, ar putea trece ceva timp până când implementările 5G vor fi răspândite: Ericsson prezice că vor exista undeva aproximativ cinci miliarde de dispozitive IoT conectate la rețelele celulare până în 2025, dar doar aproximativ un sfert dintre acestea vor fi IoT în bandă largă, standardul 4G conectând majoritatea acestor dispozitive.

Camerele de supraveghere în aer liber vor fi cea mai mare piață pentru dispozitivele 5G IoT pe termen scurt, conform Gartner, reprezentând majoritatea (70%) dintre dispozitivele 5G IoT, înainte de a scădea la aproximativ 30% până la sfârșitul lui 2023, punct în care vor fi depășite de mașinile conectate.

Pe termen lung, industria auto va fi cel mai mare sector pentru cazurile de utilizare 5G IoT.

O tendință probabilă este aceea că, pe măsură ce IoT se dezvoltă, s-ar putea ca mai puține date să fie trimise pentru procesare în cloud. Pentru a reduce costurile, s-ar putea face mai multă procesare pe dispozitiv, cu doar datele utile trimise înapoi în cloud – o strategie cunoscută sub numele de „edge computing”. Acest lucru va necesita tehnologie nouă, cum ar fi servere marginale inviolabile, care pot colecta și analiza date departe de cloud sau de centrul de date corporativ.

Bazele de date Internet of Things (IoT) şi AI (Artificial Intelligence – Inteligenţă Artificială)

Dispozitivele IoT generează cantități mari de date; acestea ar putea fi informații despre temperatura unui motor sau citirea datelor de la un contor inteligent. Toate aceste date IoT trebuie colectate, stocate și analizate. O modalitate prin care companiile profită la maximum de aceste date este să le introducă în sisteme de inteligență artificială (AI) care vor prelua acele date IoT și le vor folosi pentru a face predicții.

De exemplu, Google a pus AI să se ocupe de sistemul său de răcire a centrului de date. Inteligența artificială folosește date extrase de la mii de senzori IoT, care sunt alimentate în rețele neuronale profunde și care prezic modul în care diferitele alegeri vor afecta consumul viitor de energie. Folosind învățarea automată și inteligența artificială, Google a reușit să își facă centrele de date mai eficiente și a spus că aceeași tehnologie ar putea fi utilizată în alte setări industriale.

Evoluţia Internet of Things (IoT): unde se va ajunge

Pe măsură ce prețul senzorilor și al comunicațiilor continuă să scadă, devine rentabil să adăugați mai multe dispozitive la IoT – chiar dacă în unele cazuri există puține avantaje evidente pentru consumatori.

Implementările sunt într-un stadiu incipient. Majoritatea companiilor care se implică în IoT sunt în faza de încercare, în mare parte pentru că tehnologia necesară – tehnologia senzorilor, 5G și analiza bazată pe învățare automată – se află încă într-un stadiu relativ incipient de dezvoltare. Există multe platforme și standarde concurente și mulți furnizori diferiți, de la producători de dispozitive la companii de software la operatori de rețea, care doresc o bucată din afacerea Internet of Things (IoT). Încă nu este clar care dintre aceștia va câștiga. Dar fără standarde și cu securitatea o problemă în curs de rezolvare, este probabil să vedem încă multă reticenţă faţă de Internet of Things (IoT).

Pe măsură ce numărul de dispozitive conectate continuă să crească, mediile noastre de viață și de lucru se vor umple de produse inteligente – presupunând că suntem dispuși să acceptăm compromisurile de securitate și confidențialitate. Unii vor saluta noua era a lucrurilor inteligente. Altora le va fi dor de zilele în care un scaun era doar un scaun şi nimic mai mult.

Sursa indormaţiilor: ZDNET.

Citeste si articolele:

• Google face primul pas spre conectarea obiectelor casnice la Internet
• Cum a schimbat Internetul lumea
• Cine controlează Internetul
• În paralel cu AI (Artificial Intelligence – Inteligenţă Artificială), o altă tehnologie este în plină expansiune: Internet of Things (IoT)
• Scurtă istorie a Internetului
• Cum ajunge internetul în România