Cenzura presei în perioada dictaturii PSD-Năstase (VI)
duminică, iunie 25, 2023 16:00
Cum se topesc dinţii balaurilor din TVR (în 2004 – n.m.)
Un ziarist din TVR, mai exact din departamentul cel mai umbros – Ştiri – a reclamat public faptul că, în timpul campaniei electorale (din toamna lui 2004 – n.m.), s fost supus unui viol informaţional, cu perversiuni, de către şefii săi.
Alexandru Costache a acordat un interviu „Evenimentului zilei” în care descrie scene de-a dreptul pornografice petrecute în redacţia ştirilor TVR. Câţiva colegi de-ai săi, ziarişti cu conştiinţe de ziarişti, i-au susţinut protestul: Raluca Stroe, Ioana Dumitrescu, Anca Lăzărescu, Marius Zamfir, Adrian Nica şi Anca-Maria Panait. Astea se petreceau săptămâna trecută (la mijlocul lunii decembrie 2004 – n.m.).
Ei bine, după numai câteva zile, mai exact în noaptea de vineri spre sâmbătă, a intrat în vigoare, ca din întâmplare, regulamentul de ordine interioară al TVR. Cităm: „Art. 66. Sunt considerate fapte deosebit de grave care pot conduce la concedierea imediată a salariatului următoarele: 8) …exprimarea publică, indiferent de mijloace, a unor afirmaţii defăimătoare la adresa SRTV”.
Reprezentanţii TVR ne-au asigurat că este vorba despre o coincidenţă, că nu a avut nimeni intenţia de a intimida ziariştii care au avut curajul să demaşte mizeria din psotul care se pretinde public. Fapt este că intrarea în vigoare a Regulamentului cu prevederea asta sinistră a descurajat cel puţin participarea a doi dintre ziariştii protestatari la o emisiune a unei alte televiziuni, pe acest subiect. Erau, oamenii, convinşi că îşi riscă pielea.
Dar uite că avem o veste proastă pentru TVR: fostul preşedinte Iliescu a semnat graţierea lui Miron Cozma în aceeaşi zi în care a semnat şi Legea „avertizorului” sau, cum mai este ea cunoscută în lume, legea „whistle blower”. Este o lege care a fost inventată ca să îi protejeze pe curajoşii hotărâţi să denunţe ilegalităţile şi violările interesului public, comise de şefii instituţiilor în care lucrează. Cel care fluieră („whistle blower”-ul) pentru a avertiza că se comit asemenea fapte este, aşadar, protejat prin lege. Iar legea menţionează explicit, între instituţiile beneficiare ale denunţului, şi mass-media.
Şi iată cum energumenii care-şi ameninţau subordonaţii cu măciuca regulamentelor tăcerii au rămas cu ceva moale în mână. („Academia Caţavencu”, nr. 680/2004)
Citeste si articolele:
