A șaptea dimensiune

Era anul 2004, salariul mediu în România era undeva pe la 200 de dolari, iar calculatoarele (= PC-uri), mai exact sistemele (= terminalele) desktop aveau nişte preţuri imense raportate la nivelul de trai, foarte jos, al românului de rând, într-o Românie nemembră UE, în care baronii PSD-işti furau pe rupte, la adăpostul votului maselor de fomişti (sărăciţi tot de baronii PSD) care-şi vindeau votul în schimbul unor cadouri electorale nesemnificative.

Primul meu computer nou, al doilea în ordine cronologică (primul era la mâna a doua sau a şaptea, n-am aflat niciodată exact), a fost cumpărat cu mari sacrificii, prin anul 2001, atunci când am împrumutat bani pentru a-l avea. M-a ţinut aproximativ 10 ani (până prin 2011), în toată această perioadă fiind intens solicitat. În cei 10 ani, i-am schimbat de două ori sursa de alimentare şi am mai adăugat nişte memorie RAM.

Revenind la Skype, am auzit prima dată de această aplicaţie în noiembrie 2004, atunci când am citit articolul de mai jos. Deşi din urmă cu peste 18 ani, cele scrise mai jos pot realiza imaginea a ceea ce era Internetul în acea perioadă oarecum de început, în care aplicaţii precum Skype îşi făceau timid loc în viaţa noastră, o viaţă pe care Internetul o va schimba radical în următorii ani.

Skype cine poate

De o bună bucată de timp îmi tot propun să abordez aici două subiecte, zic eu, destul de interesante. Unu: o soluţie pentru cei care vor să vorbească în condiţii decente de calitate-preţ cu prietenii atât din interiorul, dar mai ales din afara graniţelor, fără a se folosi însă de serviciile Romtelecom sau ale altui operator de telefonie.

Şi 2: o metodă ingenioasă (adică gratis) pentru a trimite SMS-uri în străinătate (pe atunci, în 2004, nu erau opţiuni din astea de astăzi, precum minute nelimitate, trafic nelimitat şi alte chestii din astea capitaliste – n.m.). Dacă pentru ultimul caz încă am dubii care anume site e mai bun, pentru converbirile internaţionale am deja o soluţie testată.

Se numeşte Skype, este un soft micuţ (10 MB)downloadabil de la www.skype.com, compatibil cu Windows 2000, Windows XP, Linux şi Mac OS X (pe atunci nu existau Windows 7, 8.1, 10 şi 11; cel mai folosit sistem de operare în 2004 era Windows XP – n.m.).

Skype nu este un VoIP (Voice over IP) tipic, ci mai degrabă un sistem de telefonie peer to peer (p2p) inventat de cei care au făcut Kazaa. Nu aveţi altceva de făcut decât să downloadaţi soft-ul, să-l instalaţi, să vă faceţi un user name gata!

Evident, vă trebuie o pereche de căşti cu microfon. Nu, nu-i totuna cu Yahoo Messenger Voice, şi asta pentru că la Skype calitatea converbirii nu se poate compara cu nimic din ceea ce am auzit până acum. Testat şi pe o conexiune dial-up (modem 56 kbps), Skype se aude de parcă celălalt user n-ar fi în Canada sau Japonia, ci la tine în cameră.

Datorită tehnologiei p2p, producătorii se laudă că l-ar strecura uşor pe sub firewall-urile puse de obicei pe servere, iar pe paranoici îi asigurăm că discuţiile sunt criptate pe 256 de biţi.

Poate că trebuie să subliniez: e total gratuit pentru membrii afiliaţi. Pentru a apela un prieten trebuie doar ca persoana respectivă să aibă usor name la Skype şi să fie online.

Skype oferă şi posibilitatea de a apela un post fix de telefon la un tarif surprinzător de mic: circa 2 cenţi/minut (trebuie să ai un card recunoscut internaţional).

În plus, are o interfaţă super-amabilă, ştie şi limba română, cică nu conţine spyware/adware, deţine mesagerie text (ca Yahoo Messenger, MSN, AOL etc.), poate ţine conferinţe cu voce de până la 5 user-i simultan şi mă opresc aici, pentru că articolul începe deja să sune a advertorial. (Daniel Goace, „Academia Caţavencu”, nr. 677/2004)

Citeşte şi articolele:

• Microsoft anunță funcțiile ChatGPT incluse în aplicațiile mobile Bing, Edge și Skype
• Alte alternative gratuite la Skype
• Cele mai bune 7 alternative gratuite la Skype
• Ai cumpărat un calculator (PC) nou? Iată 10 aplicaţii pentru Windows pe care ar trebui să le înstalezi mai întâi
• Cele mai bune aplicatii portabile (I)