Cum erau rase pădurile României, de către daco-geţi, pe vremea când nu eram în UE (VI)
duminică, martie 10, 2024 9:14
Copacii de lângă depozitul de dinamită au dispărut ca prin implozie
În Dolj (prin 2004, când România nu era în UE; a intrat în 2007 – n.m.), nu-s codri ‘nalţi de brad şi nici păduri de-argint, ci doar frunzişuri de parai şi desişuri de goldeni. Să ne oprim la Filiaşi, unde o parte din pădurea de fioase este închisă (era închisă în 2004 – n.m.) în incinta unităţii miliatare 01414, obiectiv strict secret încă din timpul celor două războaie mondiale, pentru că ascunde depozitul de muniţii.
De privirile indiscrete de la suprafaţa solului, magaziile de muniţii sunt protejate prin valuri de pământ şi garduri de sârmă ghimpată, iar de sateliţii americani – de rămurişul bogat şi de vaporii de ţuică de prună ce se ridică-n văzduh din curţile localnicilor.
Suprafaţa îndiguită a depozitului măsoară 94,4 hectare de teren şi pe ea se poate pătrunde doar cu autorizaţii speciale. Restricţia nu-i valabilă (nu era valabilă în 2004 – n.m.) şi pentru un domn Bivolaru şi nici pentru firma Bricom Forest din Braşov care, din octombrie 2004 până s-a prins lumea, a reuşit să evadeze în libertate 406 arbori de care nu se puteau atinge nici râul şi ramul, darămite nişte bieţi muritori.
Din momentul descoperirii genocidului, s-a întocmit dosat de cercetare penală, situaţia fiind acum (în februarie 2005 – n.m.) următoarea:
dl. Deca, directorul Direcţiei Silvice Dolj: staţionar;
dl. Marcu, directorul economic: promovat la Regia Naţională a Pădurilor;
dl. Gheorghe Velea, directorul Ocolului Silvic Filiaşi, şi subordonaţii săi au primit sancţiuni administrative;
cel mai vinovat a fost găsit „moş Miron de la canton”, adică pădurarul cantonului, care aproape sigur va schimba răcoarea din pădure cu răcoarea dintr-un alt loc, ştie el care.
Iar acum vine partea frumoasă cu dosarul penal, căci prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Filiaşi, Roveanu, şi inspectorul principal de poliţie Duriţă sunt legaţi de mâini şi de picioare de comandantul Poliţiei Filiaşi ca nu cumva cercetările să avanseze în cazul directorului Deca.
Lucrurile se vor lega şi mai mult atunci când vom afla al cui nepot este comandantul Poliţiei Filiaşi şi de ce personajul invocat aici răspunde tocmai la numele de Ristea Priboi. („Academia Caţavencu”, nr. 686/2004)
Citeste si articolele:
- Cum erau rase pădurile României de către daco-geţi, pe vremea când nu eram în UE (III)
- Cum erau rase pădurile României, de către daco-geţi, pe vremea când nu eram în UE (V)
- Cum erau rase pădurile României, de către daco-geţi, pe vremea când nu eram în UE (II)
- Cum erau rase pădurile României, de către daco-geţi, pe vremea când nu eram în UE
- Cum erau rase pădurile României, de către daco-geţi, pe vremea când nu eram în UE (IV)
