A șaptea dimensiune

Cum a înfiinţat SRI-ul lui Virgil Măgureanu, omul KGB-istului criminal Ilici Iliescu, Partidul Naţional Român? Folosind foşti securişti şi foşti nomenclaturişti comunişti.

Ultimul informator al Ţării Bascurilor

Plecând de la contrabandă (este vorba de contrabanda cu ţigări, aşa-numita “Afacere Otopeni”, scandal izbucnit în 1998, pus la cale de foşti securişti din SRI pentru a-i compromite imaginea Preşedintelui României, Emil Constantinescu la acea vreme, şi a PNŢCD-ului, principalul partid de guvernământ în 1998; s-a presupus atunci că tot acel scandal, extrem de mediatizat, ar fi fost orchestrat din umbră de mafia PSD-istă, aflată atunci, chipurile, în opoziţie, ipostază din care au furat la fel de mult sau poate chiar mai mult decât atunci când au fost PeSeDeii la guvernare – n.m.), s-a ajuns la apocalipsa după Măgureanu şi la grozăvia existenţei în România a câtorva zeci de servicii clandestine de informaţii. Urâtă, gravă, indecentă şi incestuoasă, povestea o să ni-l scoată de la naftalină pe tovarăşul Măgureanu, în toată luciferimea lui.

Stanca stă-n castan cu Stan

Reţeaua Partidului Naţional Român (PNR), încropit de Virgil Măgureanu, are un nucleu la Cluj şi unul la Oradea. Nucleul din Cluj este condus de Stan Gelu Ioan, secretarul filialei Cluj a PNR. Absolvent al Şcolii militare de ofiţeri activi de securitate de la Băneasa, promoţia 1977, Stan Gelu a lucrat în mai multe sectoare informativ-operative ale DSS (Direcţia Securităţii Statului, temutul serviciu al dictaturii comuniste – n.m.), dar cel mai abitir a transpirat în activităţile de protocol ale PCR (Partidul Comunist Român). A fost mazilit de Securitatea Alba, împreună cu ţiitoarea sa, Fărcăşiu Maria, pentru a fi acroşat, ulterior, la Securitatea Cluj, unde a asudat în serviciul de informaţii interne, gestionat de lt. col. Opre Florian. Lucrează tot pe linia de protocol a PCR, în problema spirtoaselor tari şi a mezelurilor rare, împreună cu directoarea Vrăjitoru de la întreprinderea Ursus. La 20 decembrie 1989, Stan Gelu găbjeşte un bozgor stingher care scanda de unul singur “Timişoara”, fiind evidenţiat, prin ordinul de zi pe unitate, de colonelul Ioniţă. După revoluţie se înregimentează politic în PUNR (Partidul Unităţii Naţionale Româneşti, anexă a fostei Securităţi – n.m.), iar pe linie de serviciu în SRI, fiind dirijat de generalul Mihai Stan, fostul adjunct al lui Măgureanu, căzut în bătălia de la Berevoieşti (scandalul “Berevoieşti” a apărut atunci când oameni din cadrul SRI-ul lui Virgil Măgureanu au fost surprinşi în timp ce încercau să distrugă, prin ardere, documente importante din arhiva SRI – n.m.), şi-apoi adjunct al colonelului Nicu Anghel, la SPP. Stan Gelu va fi ridicat la rangul de consilier parlamentar al grupului PUNR Cluj. Când aripa radicală a peuneriştilor, formată din Vasile Matei şi Costică Ciurtin, i-a cerut lui Măgureanu să înceteze acţiunile de dirijare a partidului pe linia unităţii politice cu PDSR (PSD-ul de azi, n.m.), Stan Gelu a intoxicat presa clujeană cu o droaie de informaţii incestuoase despre liderii “Vetrei Româneşti” şi ai Societăţii “Avram Iancu”. În februarie – iunie 1994, s-a produs o metroragie masivă de informaţii din SRI spre PUNR, pe relaţia Stan Gelu – Rus Valer – Biriş Pavel. Depistat de o sumă de ofiţeri patrioţi din SRI, incidentul a dus la teleportarea lui Rus Valer în SPP şi la tăierea nasului lui Biriş Pavel, pentru ca Măgureanu să-l poată proteja pe Stan Gelu.

Celulita, boala copilăriei serviciilor clandestine

Colegii din PUNR află abia în 1996 pentru cine a lucrat Stan Gelu, motiv pentru care împricinatul este demis de la conducerea firmei peuneriste TRANSAROM, cât şi din calitatea de consilier. Rămas până la noi ordine în PUNR, Stan Gelu dă TRANSAROM-ul pe mâna presei partizane, cu informaţii de vârf din SRI şi de la UM 0215. Curând, în biroul său se pun bazele actualei (era în 1998 – n.m.) structuri a PNR, compusă din coloneii Neciu Gavril, de la UM 0215, Rus Valer şi Mureşan Petru, de la Centrul Operativ Zonal SRI, structură care coordonează o sumă de ofiţeri acoperiţi, cu sarcini politice. Pe Neciu Gavril, veteranul Securităţii, Ermolai Averian, specializat în munca anti-KGB, îl caracterizează drept un CI-st notoriu, care o dă în gât pe disidenta Doina Cornea, pentru că acţionează împotriva ţării, în colaborare cu liderii de opinie Cseke Ghimesi Eva şi Szocz Geza. Pentru cele de mai sus depun mărturie foştii ofiţeri de Securitate Handru Vasile şi Handru Grigore.

Ce-a făcut Poliţia pentru cauza lui Măgureanu

Colonelul Neciu Gavril a fost avansat de două ori la excepţional, de către generalul de divizie (r) Dan Gheorghe, fostul şef al UM 0215, şi de fostul ministru al Internelor, Doru Ioan Tărăcilă, pentru informaţiile pe linie de iredentism, culese din tabăra UDMR. Neoficial, Neciu a transmis PDSR o samă de informaţii confidenţiale privind activitatea CDR (Convenţia Democrată Română, formată din PNŢCD, PNL şi alţii – n.m.), cu precădere a PNŢCD. În afară de asta, Neciu i-a epurat din aparat pe toţi ofiţerii care au aflat câte ceva despre implicarea sa în politică de partea fostului partid de guvernământ (PDSR, PSD-ul de azi – n.m.): col. Torja Iosif; col. Rus Nicolae; lt. col. Matei Marius; lt. col. Gorgan Mircea; cpt. Man Ovidiu Mircea. Mai mult decât atât, Neciu a furnizat informaţii unor cotidiene centrale despre implicarea generalului Degeratu (şef al Statului Major General şi consilier al Preşedintelui României de atunci, Emil Constantinescu – n.m.) în Revoluţia din decembrie 1989. Şuşa cu pricina i-a fost livrată de colaboratorii Chima Florin, Dumitru Diana şi Roateş Endina. Planul viza o reacţie virulentă a Preşedintelui, de condamnare in corpore a generalilor Armatei IV – Transilvania, pentru ca acesta să ceară procurorului general intensificarea acţiunii de anchetare a şefului Statului Major General. În evenimentele din decembrie 1989, Neciu a plasat responsabilitatea unică în cârca Armatei. În februarie 1990, s-a deplasat la Bucureşti, cu un memoriu semnat de mai mulţi veterani ai Securităţii care doreau să evidenţieze neimplicarea DSS în evenimente şi netemeinicia trecerii în rezervă a securiştilor din oraşele-martir. Relaţiile extrem de apropiate dintre Neciu şi Doru Ioan Tărăcilă (ministrul de Interne în guvernarea PSD, 1992 – 1996, n.m.) sunt de notorietate în UM 0215. Generalul de divizie Dan Gheorghe, fostul şef al UM 0215, coloneii Moise Dan şi Constantin Constantin servesc drept curele de transmisie, pe linia primirii şi exploatării de informaţii politice. Atacul la adresa Armatei vizează înăsprirea relaţiilor dintre Preşedenţie şi MapN şi crearea unei situaţii excepţionale, prin scoaterea cătanelor în stradă.

Cum a fost scoasă cârtiţa din dispozitiv

După ce este înlăturat de la conducerea societăţii TRANSAROM, Stan Gelu înfiinţează firma mixtă româno-elveţiană Rossbel, împreună cu amanta sa Ghizela. Directorul român al firmei este Mureşan Ion, fost lider PUNR, iar cel elveţian, Rossigneau Daniel, viitorul soţ al Ghizelei. Stan Gelu pierde şi mai mult teren în PUNR în urma implicării sale în afacerea Puma, împreună cu directorul Briciu de la Banca Dacia Felix. Găbjit cu jaguaru-n sac, Stan Gelu se retrage strategic în nou înfiinţatul Partid al Noii Românii, devenit între timp Partidul Naţional Român (era în 1998 – n.m.). Astăzi, Stan Gelu îl şantajează pe Carabă Cornel, şeful secţiei SRI Cluj, sprijinit din umbră de Neciu şi de Rus Valer. Neciu Gavril, dublat de Stan Gelu, exercită o malefică influenţă asupra lui Gavril Dejeu (ministru ţărănist de Interne, în anii 1997, 1998 – n.m.). Le ţin trena prefectul de Cluj, Ioan Fărcaş, şeful IJP Cluj, Blaga Grigore, şi colonelul Constantin Constantin, şef de personal la UM 0215 Bucureşti, cumnatul lui Hrebenciuc.

Nepotist la oi m-aş duce

Printr-o manevră diabolică, Stan Gelul a angajat la firma Samarina o nepoată a lui Gavril Dejeu, pe post de secretară. Tot astfel, i-a mai angajat în Poliţia din Cluj pe nepoţii şi nepoatele lui Dejeu, din comuna Poeni, aşa că rudele ministrului de Interne au oricând acces la comandantul Blaga şi la adjunctul comandantului. Neciu şi Carabă au căzut la o înţelegere mefistofelică: toate aspectele pe linia iredentiştilor maghiari, care se transmit pe verticală, sunt susţinute reciproc, pentru demonstrarea veridicităţii. În situaţia în care potul de informaţii nu este creditat de Diviziunea Anti-iredentism a SRI, acestea sunt direcţionate spre conslierul prezidenţial pe probleme de apărare şi siguranţă, Dorin Marian (cel din 1998 – n.m.). În paranteză fie spus, părinţii consilierului cu pricina sunt originari din comuna anti-iredentistă Nicula, de lângă Gherla.

Dare de seamă despre fondul de ten al lui Virgilică

Toată liota de mai sus se canoneşte să-i tragă o nouă imagine lui Virgil Măgureanu. În acest sens au fost activaţi câţiva jurnalişti fără coloană, între care i-am remarcat pe Octavian Iacob şi Florin Danciu. Printr-o manevră reuşită, a fost transferată , de la PRO TV Cluj, al Ziua de NV, ziarista Călina Berceanu, o apropiată a lui Cornel Carabă, şeful secţiei SRI Cluj. La insistenţele lui Neciu, droaia de ziarişti enumerată mai sus a oprit atacurile împotriva arabului Anwar Al Tawil, supranumit “regele cafelei”, şi impotriva firmei Adriana. Este de acum arhicunoscut faptul că în acţiunea Cristal, de realegere a PDSR în 1996, Neciu şi colonelul Oţel, de la Poliţia Cluj, au folosit fonduri babane din banii lui Al Tawil, pentru sponsorizarea campaniei PDSR. În acţiunea Cristal, pusă la punct de SRI, au cooperat atât UM 0215, cât şi SPP.

Papagalul de la antipozi

În afară de nucleul informativ din Cluj, Virgil Măgureanu se sprijină şi pe nucleul bihorean, format din: colonelul Ţincă Ovidiu, fost locţiitor al şefului Securităţii din Cluj, fost şef al Centrului Operativ Zonal (COZ) SRI al Zonei de Vest până în 1997 şi, în prezent (era mai 1998 – n.m.), decan al Facultăţii de Drept din Oradea; col. Dumitru Ogăşanu, şef COZ Bihor; Ionel Bara, profesor la Facultatea de Drept din Oradea; Constantin Bara, şef serviciu în Poliţia Judeţului Bihor, fratele lui Ionel Bara; Ungur Petru, fost prefect de Bihor; Luchiano Lonardoni, profesor onorific la Facultatea de Drept din Oradea, consilier al Ordinului Cavalerilor Ospitalieri, unde profesorul Ionel Bara a devenit Prior, contra sumei de 25 mii $. În afară de numele de mai sus, serviciul clandestin de informaţii al lui Virgil Măgureanu se sprijină pe firmele: Samarina, Ursus, Octogon, Astem Trading, Astem International şi Astem International Prodcom SRL. (“Academia Caţavencu”, nr. 338/1998)

Citeste si articolele:

• Dupa 1989, Biserica Ortodoxa a trecut de la turnatorii la Securitatea comunista la slujit SRI-ul lui Magureanu
• De ce Coldea este un ingeras in comparatie cu ofiterii SRI-ului condus de Magureanu
• SRI-ul lui Magureanu participa indirect la jefuirea AZOMURES-ului
• De ce nu era atacat SRI-ul atunci cand era plin ochi de fosile bolsevice?
• Amintiri din infernul guvernarilor mafiei PSD-iste (II)