În România, fiecare tun tras te promovează-n funcţie
sâmbătă, iunie 11, 2022 8:01
Un exemplu din 2004, din perioada (semi)dictaturii borfaşului PSD-ist Adrian Năstase.
La fabrica de ciment de lângă Deva, un investitor strategic, ajutat de managerii autohtoni, a spălat bani grei, a umflat potul, după care a spălat şi putina.
Întreaga afacere a fost dată în vileag de jurnaliştii de la „Gazeta de Hunedoara”. Printr-o afacere considerată a fi „beton”, de la Casial SA Deva (actuala fabrică de ciment a holdingului Carpatcement) s-au scurs trei milioane de dolari (la valoarea din 2004, adică foarte mult pentru România acelor vremuri, unde salariul mediu era 200 de dolari – n.m.) spre o firmă malteză.
Casial a plătit valuta ca avans pentru achiziţionarea unui instalaţii de tăiere şi lustruire a marmurei, o sumă de zece ori mai mare decât preţul la care se comercializează (se comercializa în 2004 – n.m.) o astfel de instalaţie.
După aproape un an de la achitarea avansului, au început să sosească în ţară nişte utilaje vechi şi uzate, aduse din Ungaria de o altă firmă.
Direcţia de Finanţe Publice a Judeţului Hunedoara a descoperit toată tărăşenia, dar actul de control şi măsurile dispuse de oamenii fiscului au fost anulate în instanţă pentru nişte pretinse vicii de formă. S-a invocat că fapta a fost prescrisă pentru că fiscul nu a descoperit manevra în timp de un an.
În apărarea cauzei malteze a pledat Mihai Rohan, care la acea vreme era vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie la Casial SA, şi conducerea societăţii.
Investitorul „strategic” implicat în această afacere a abandonat fabrica de ciment la scurt timp după ce a tras tunul de trei milioane de dolari. În locul lui a apărut alt investitor.
Doar Mihai Rohan – din motive de puţini ştiute – a fost promovat în funcţia de director general al Carpatcement SA România, societate ce înglobează şi ţepuita întreprindere Casial SA. („Academia Caţavencu”, nr. 667/2004)
Citeste si articolele:
