Mafia din (in)justiţia românească (episodul pilot)
sâmbătă, august 6, 2022 15:34
În 2004, justiţia românească a inventat discriminarea discriminării
Dan Radu a fost expert în aparatul tehnic-administrativ al Camerei Deputaţilor. Postul său a fost desfiinţat abuziv şi discriminatoriu, invocându-se vârsta limită de 35 de ani, până la care poţi susţine concursurile de ocupare sau reconfirmare a unor funcţii. Vârsta lui Dan Radu trecea de 35 de ani în 2004.
Prevederea invocată în cazul lui Dan Radu nu i-a împiedicat pe organizatorii concursului să-i ajute pe caţeii de curte ai lui Adrian Năstase, premierul României în acea vreme, să-şi păstreze ciolanul. Bunăoară, fecioara Eugenia Florescu, ajunsă, în 2004, la frageda etate de 75 de ani, ocupa aceeaşi funcţie, la Serviciul expoziţii, din care îşi continua activitatea de trafic de opere de artă din bani publici, în beneficiul celui mai mare colecţionar privat de artă, din acea vreme, pişicherul Adrian Năstase.
Fireşte că Dan Radu s-a simţit discriminat şi a acţionat Camera Deputaţilor în instanţă. Normal că, în ţara lui Iliescu şi cu justiţia Stănoaicei, Dan Radu a pierdut la toate instanţele.
În cele din urmă, Dan Radu a făcut o petiţie la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Cei şapte şmecheri din colegiul director al Consiliului au întors petiţia pe toate părţile şi, după un an de gândire, au hotărât că „faptele prezentate nu constituie fapte de discriminare”.
În atari împrejurări, Dan Radu a acţionat în instanţă şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, la Strasbourg, pentru fals intelectual prin omisiune, ca să înţeleagă şi cei de la Uniunea Europeană cam ce organisme putrede fac (in)justiţie în România.
Mai mult, Dan Radu se va autodenunţa şi va spune ce a trebuit să facă la ordinul secretarului general al Camerei Deputaţilor şi cât au furat secretarii şi directorii Camerei pentru puşculiţa partidului. Cum care partid? PSD, evident. („Academia Caţavencu”, nr. 669/2004)
Citeste si articolele:
