Matematică şi totalitarism

marți, ianuarie 1, 2019 10:57

Egon BalasEgon BalasVoinţa de libertate. O călătorie primejdioasă prin fascism şi comunism

Numai comunist cinstit să nu fi fost într-o ţară unde comunismul a venit tras la edec de viteazul soldat sovietic. N-o să vă vină să credeţi, dar au existat şi comunişti cinstiţi. Atât de cinstiţi încât n-au făcut mulţi purici în blocul sovietic. Primii au fost omorâţi cei care s-au refugiat în URSS, fie după războiul civil din Spania, fie după ocuparea Europei de către nemţi.

Eroul nostru, Egon Balas, comunist cinstit, n-a ajuns niciodată în URSS (URSS = Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, imperiu bolşevic creat de ruşi, ce cuprindea teritorii furate (ocupate) de Armata Roşie în timpul şi după al doilea război mondial sau în timpul revoluţiei bolşevice, finanţată de Germania, din anul 1917 – n.m.). A preferat Ardealul de Nord, unde se născuse. Era evreu ungur, dar părinţii l-au pus să înveţe la liceul românesc “Gh. Bariţiu” din Cluj. După Dictatul de la Viena a trecut la unul unguresc, apoi, din cauza legilor rasiale ungureşti, s-a şcolit la un liceu evreiesc.

Spre deosebire de România, Ungaria avea o veche tradiţie comunistă (vezi Republica Sovietică Ungară, martie – august 1919, condusă de Bela Kun). Aşa că a fi comunist era periculos, dar deloc ruşinos. Mai periculos era să fii evreu în Ungaria anilor celui de-al doilea război mondial. Iar evreul, ca să nu ajungă în batalioanele de muncă (formă prin care ungurii i-au exterminat în primă fază pe evrei), a preferat să intre în clandestinitate. Cu ajutorul căreia a scăpat de lagărele de exterminare. Familia lui, nu.

După război a preferat România, Ungariei. N-avea de unde să ştie ce-l aşteaptă. La început a fost, totuşi, bine. Comuniştii evrei-români l-au trimis la Londra pe funcţia de secretar de ambasadă. Nu înainte de a-i schimba numele din Balazs în Balaş. Expulzat de la Londra în 1949, a fost numit şeful Direcţiei Afacerilor Economice din Ministerul de Externe precum şi conferenţiar la Institutul de Studii Economice şi Planificare (I.S.E.P.), unde s-a împrietenit cu Gogu Rădulescu.

Pe vremea aia, Gheorghiu-Dej se bătea cu Ana Pauker, Vasile Luca şi Teohari Georgescu. În 1952, Vasile Luca este demis din toate funcţiile, fiind urmat de ceilalţi doi. În august, acelaşi an, Luca este arestat şi eroul nostru comunist cinstit are aceeaşi soartă. Ieşit din puşcărie fără să fi fost niciodată judecat, pune politica deoparte şi, ca simplu membru de partid suspendat, se apucă să înveţe matematică şi treptat ajunge un economist aproape celebru în domeniul programării cu numere întregi.

Până la urmă este dat afară definitiv din partid şi se trezeşte şomer. Un şomer care ajunsese de mult la concluzia că “cele două sisteme totalitare ale secolului XX, cel fascist şi cel comunist, sunt deopotrivă de odioase”. Astăzi (era în 2002 – n.m.), Egon Balas este un celebru profesor în domeniul cercetării operaţionale. În SUA, normal. (Ştefan Agopian, “Academia Caţavencu”, nr. 565/2002)

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

2 Responses to “Matematică şi totalitarism”

  1. Fabrica de absolutism | A șaptea dimensiune says:

    ianuarie 10th, 2019 at 12:34

    […] Matematică şi totalitarism […]

  2. Darul lui Bellow | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 28th, 2019 at 18:03

    […] Matematică şi totalitarism […]

Adauga un comentariu