A șaptea dimensiune

Les Invasions barbares – Invaziile barbare (2003); regia: Denys Arcand; cu: Remy Girard, Stephane Rousseau etc.; un premiu şi o nominalizare Oscar, o nominalizare Globul de Aur, 2 premii şi o nominalizare Cannes, un premiu Academia Europeană de Film

Unul dintre criteriile după care poţi evalua un film se referă la durata pe care se întind comentariile aferente la ieşirea din cinematograf. Există [...]

Citeste mai mult...

A te îmbrăca bine derivă dintr-o stare sufletească plină de optimism şi speranţă. A fi bine îmbrăcat îţi de un sentiment tonic, de persoană realizată. A folosi “chinezării” de tot felul este exact opusul.

Poate şi de aceea avem nevoie de informaţii pertinente despre unde şi cum găsim haine de firmă la preţuri care să nu ucidă de tot finanţele noastre. Un astfel de loc, în care originalitatea se îmbină armonios cu accesibilitatea preţurilor, este [...]

Citeste mai mult...

Recent, un şef de sindicat al poliţiştilor români s-a înscris în PSD = ciuma roşie, adică în acea grupare de interlopi care au furat tot în România. Aşa înţelege purtătorul de caschetă din Românica să apere binele public: intrând în grupul celor care s-au îmbogăţit prin furt (corupţia este tâlhărie la drumul mare), adică în detrimentul bunului public.

Şi nu este un caz izolat, după cum nu este un caz apărut în anul 2020. Nu-i deloc aşa. Poliţiştii români [...]

Citeste mai mult...

Analiza instituţională a rolului Partidului Comunist în perioada dominaţiei totalitare, mai ales între 1947 şi 1989, probează caracterul primordial de poliţie politică al Securităţii. Activităţile de poliţie politică ale Securităţii nu au fost accidentale sau ilegale, nu au caracterizat doar o etapă a comunismului românesc şi nici doar unele din compartimentele sale.

Securitatea a funcţionat ca serviciu al Partidului Comunist şi nu ca o instituţie a statului român.

După [...]

Citeste mai mult...

Nicio autoritate responsabilă de până acum (era martie 2004 – n.m.) n-a izbutit să-i scoată din cap lui Teoctist obsesia maladivă de-a ne lăsa moştenire o măgăoaie a mântuirii neamului. Nici clasa politică, nici societatea civilă şi nici soboarele arhitecţilor. Starostele ortodoxiei româneşti este chitit să dea măsura nimicniciei care l-a mumuficat acum 18 ani (se împlineau 18 ani în 2004 – n.m.) în scaunul patriarhilor. De când a subscris printr-o tăcere laşă, de eunuc [...]

Citeste mai mult...

Dosarul Braşov 1987

Cei care au protestat împotriva comunismului la 15 noiembrie 1987 nu mai lucrează acum la fabrica de autocamioane din Braşov; de întreprinderea lor s-a ales praful, ca şi de “făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate” şi, de curând, ceea ce a mai rămas din ea a încăput pe mâna demnitarilor locali ai PSD-ului.

Ceea ce se întâmplă (se întâmpla în 2004, cu PSD = ciuma roşie la conducerea României, n.m.) cu muncitorii [...]

Citeste mai mult...

După ce bunicul i-a trimis pe proprietari la canal, iar Bunicuţa (Ion Iliescu) la Strasbourg, nepoata lui Gheorghiu-Dej stă în casă de burgheji.

Ca orice nomenclaturist comunist care se respectă, şi Gheorghe Gheorghiu-Dej a vrut o casă frumoasă de chiabur pe care să nu dea bani. Azi (era martie 2004, cu PSD = ciuma roşie la conducerea României – n.m.), în acea casă, locuieşte şi nu plăteşte chirie nepoata lui Dej, care, ca orice rudă [...]

Citeste mai mult...