A șaptea dimensiune

Dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu, criminalul care a ucis ţărani din judeţul Vrancea, inclusiv copii, ce se opuneau colectivizării, pe vremea când era general în armata Republicii Populare Române, deşi nu făcuse nicio zi de armată, ei bine, acest ajutor de cizmar analfabet a transformat populaţia României într-o oaste de zombi, gata oricând, din teamă sau interes, să-l pupe acolo unde-l durea cel mai tare de frigul, foamea, izolarea etc. în care se găsea România comunistă, adică în fund.

E adevărat, există şi cealaltă faţă de monedei. Iar pe ea vedem nesimţirea şi tupeul de borfaş al celor care, deşi au fost pupincuriştii unui dictator criminal, îndrăznesc să apară la tembelizor, în demnităţi publice, şi să ne explice cu ce se mănâncă democraţia.

În materialul de faţă, preluat din „Academia Caţavencu” (nr. 673/2004), este vorba despre un fost ministru PSD-ist, doar PSD este urmaşul Partidului Comunist Român (PCR), în cuget şi în muget, şi un fost candidat al forţelor democratice din România, în anul 2000, la alegerile prezidenţiale, Mugur Isărescu, cel care pare bătut în cuie în funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a României (BNR).

Paşcu şi cu Isărescu îl tot citau pe Ceauşescu

Actualul ministru al Apărării (ministru PSD din 2004 – n.m.), Ioan Mircea Paşcu, şi actualul Guvernator al BNR, Mugur Isărescu, se cunosc de multişor, încă de pe vremea în care PCR îi considera oameni politici de viitor.

Sigur, diriguitorii PCR se gândeau la viitorul comunist al patriei, iar cei doi au prins aripi în viitorul capitalist, asta e, socoteala de la CC (Comitetul Central al Partidului Comunist Român – n.m.) nu se potriveşte cu aceea de alături, din Piaţa Revoluţiei.

Dar de ce îi luăm la pachet pe cei doi? Pentru că amândoi s-au remarcat având nu numai idealuri comune, ci şi idei comune pe care le-au fructificat semnând articole comune în revista Era Socialistă.

Din numărul 27 al acestei publicaţii cu nume de eră, apărut pe data de 5 iulie 1985, reţinem articolul scris în tandem: „Instrumentele economice, componente ale arsenalului „politicii puterii” (I)”. În acest text, în care demască „pârghiile” capitaliste şi politica respectivă „esenţialmente negativă”, cei doi se pun de acord cu ideile geniale ale lui Nicolae Ceauşescu:

„În opoziţie cu asemenea concepţii şi practici, România, preşedintele Nicolae Ceauşescu consideră că în soluţionarea problemelor complexe ale vieţii internaţionale trebuie să se pornească de la renunţarea cu desăvârşire la politica de forţă şi ameninţare cu forţa. În acest context, preşedintele României sublinia la recentul Forum naţional al tinerei generaţii…”.

Nu vă mai plictisim cu citate din genialul Cârmaci, remarcăm doar faptul că tot articolul trage o săpuneală statelor capitaliste care nu ne lăsau pe noi să ne desăvârşim socialismul.

Sigur, vor spune autorii articolelor, alea erau vremurile. Dar şi noi le spunem că, măcar din decenţă, când merg la masa capitaliştilor, indiferent că e vorba de NATO sau UE, cei doi autori ar putea roşi de ruşine, măcar un minut-două, între caviar şi şampanie!

Citeşte şi articolele:

• PSD = ciuma roşie a adunat în rândurile sale, pe lângă mulţi infractori şi analfabeţi, şi pe (aproape) toţi pupincuriştii dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu
• Puşcăriaşul, de după 1989, Adrian Severin, cu limba în fundul dictatorului, înainte de 1989
• După decembrie 1989, pupincuriştii dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu au invadat ecranele tembeliziunilor din România
• Viorel Hrebenciuc, înc-o limbă şi mă duc
• Comunismul nu ar fi fost posibil fără slugile ideologice ale acestuia